Viața întunecată a Mariei Tănase: spionaj, servicii secrete, amanți celebri

Fata, de ciudă, s-a apucat, într-un final, de cântat, la Teatrul Cărăbuș al lui Constantin Tănase, care, inițial, nu a suportat încă un Tănase pe afiș și i-a modificat numele în „Mary Atanasiu”… Ajunsă în culmea gloriei, a fost interzisă o perioadă de legionari sub pretextul că a pozat nud pentru un pictorial având ca temă… jocul de șah!

Născută pe 25 septembrie 1913, la București, Maria Tănase a fost un fenomen unic în muzica românească: interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră, de către Nicolae Iorga, în anul 1938.

Maria Tănase a murit la doar 50 de ani, la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, bolnavă de cancer la plămâni. A fost înmormântată pe 25 iunie, decretată zi de doliu național, la Cimitirul Bellu din București, pe Aleea Artiștilor. A fost condusă pe ultimul drum de aproape un million de oameni.

Citește pe pe www.bucatarescu.ro detalii fascinante despre viața și iubirile Mariei Tănase. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Maria Tănase, agentul secret care a pozat nud” din colecția „Destine controversate”, editată de Integral.

Maria Tănase și afacerile de spionaj

În preambulul și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Maria Tănase a traversat o perioadă tenebroasă și încă insuficient de bine cunoscută, în care a fost angrenată și în acțiuni de spionaj și de trafic de informații pe diverse canale.

Maria avea la sfârşitul anilor ’30 relaţii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucureşti al agenţiei Havas şi rezident al serviciilor speciale franceze. Arestat de Siguranță, spionul francez este eliberat grație eforturilor amantei ale, Maria vânzându-și blănurile și bijuteriile pentru a putea mitui o serie de oficiali în acest sens.

În anul 1940, artista face un prim turneu în Turcia, şi are ocazia să cânte în faţa preşedintelui ţării, Iamet Inonu. Istanbulul şi Ankara erau la acea vreme locul de întâlnire al agenţilor secreţi. La întoarcerea în ţară, Maria Tănase devine ţinta serviciului secret al armatei germane Abwehr, care încearcă (printr-un maior) să o recruteze, dar artista refuză.

Se pare că în arhivele unor servicii secrete există date potrivit cărora artista a făcut parte din grupul de agenţi al lui Eugen Cristescu, alături de Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc. Istoricii consideră că Maria Tănase l-a ajutat mult pe Cristescu – șeful Serviciului Special de Informații al României în perioada 12 noiembrie 1940 – 1 martie 1945. Se pare că celebra cântăreaţă i-a facilitat lui Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani.

În 1941, Maria este trimisă din nou în Turcia, unde va susţine alături de orchestra condusă de Grigoraş Dinicu mai multe concerte. Este adesea zărită alături de Alfred de Chastelain, care preluase la Istanbul conducerea filialei SOE (structură a spionajului britanic) care includea România. În timpul turneului din Ankara, Chastelain îi va propune Mariei să nu se mai întoarcă în România, oferindu-i chiar şi o slujbă bine plătită la un post la radio. Artista refuză şi revine în ţară, dar acuzaţiile de colaborare cu reţeaua de spionaj britanică îi dădeau târcoale.

După 1950, Securitatea o șantajează cu dosarul ei (în care relațiile amoroase cu mai mulți ofițeri străini de spionaj figurau la loc de cinste!) și o obligă să devină „agent de legătură şi influenţă”. După ce colaborarea devine efectivă, cântăreața este reinclusă în circuitul artistic, acesta fiind, de altfel, prețul plătit de numeroși alți oameni de cultură autohtoni. Mulți alţii făceau acelaşi lucru, ba chiar o turnau şi pe ea. De exemplu, Păstorel Teodoreanu va spune la un interogatoriu al Securităţii cât de „reacţionară” era Maria.

Maria Tănase și celebrii ei amanți

Cariera artistică impresionantă a ocultat, tot timpul, viața personală a Mariei, care a avut numeroși amanți celebri, de la sculptorul Constantin Brâncuși la – se zice – liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, un afemeiat notoriu (care, se pare, i-a dăruit vila în care artista și-a trăit ultimii ani).

Maria a fost curtată de mulți bărbați celebri, între care și tânărul dirijor Sergiu Celibidache, însă, după ce, înainte de război a avut o scurtă logodnă cu Ben Smith (un magnat al aluminiului care avea interese de afaceri în România), de căsătorit s-a căsătorit, în 1950, numai cu un personaj destul de șters dar cu nume impresionant – Clearch („Clery”) Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie, un jurist și moșier scăpătat, pe care artista efectiv îl întreținea.

Inițial, prin 1939-1940, ea fusese pe cale să contracteze un alt mariaj, în Statele Unite, cu omul de afaceriamerican Ben Smith. Plecarea ei, care era programată în iunie 1940, ar fi însemnat și fuga de ororile războiului, dar artista ezita să se rupă total de România, aşa că Maria a ajuns doar până în Italia înainte de a se răzgândi.