Se fac 9 ani de la moartea lui Gheorghe Dinică. Știi că avea sânge de țigan?

Pe Gheorghe Dinică toată lumea și-l amintește prin prisma rolurilor jucate: Lăscărică, din „Cu mâinile curate”, el fiind și vocea uneia dintre cele mai cunoscute replici – ”Nu trage dom’ Semaca! Sunt eu, Lăscărică!”, Pepe din ”Filantropica”, cu celebra replică devenită la fel de emblematică, „Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!”, Diplomatul (”Prin cenușa imperiului”) și câte și mai câte. În general, însă, roluri negative. Și asta deloc întâmplător. Din cauza aspectului său, a fost distribuit în roluri negative, fie că e vorba de gansteri autohtoni, din seria de filme cu comisarul Moldovan, regizată de Sergiu Nicolaescu, sau de parveniți – Pirgu, din „Craii de Curtea veche”, sau Stănică Rațiu, în „Felix și Otilia”.

În total, a jucat în peste 70 de filme. Iar pentru că rolurile negative îi erau atribuite din start, Horațiu Mălăiele l-a supranumit: „cel mai mare «rău» al cinematografiei românești”.

E și motivul pentru care nu i s-a încredințat misiunea de a recita poezii patriotice și ode închinate lui Nicolae Ceaușescu în grandioasele spectacole cu iz propagandistic din seria „Cântarea României”.

A refuzat să joace în filme produse în SUA

De notat e că Gheorghe Dinică, la fel ca și actorul francez Alain Delon, a refuzat să joace în filme produse în SUA.

Interesat de scenă și actorie încă de tânăr, Gheorghe Dinică a făcut parte din trupe de teatru de amatori încă de la vârsta de 17 ani. În 1957 a intrat la Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică București la clasa profesoarei Dina Cocea. A absolvit în 1961, fiind apreciat încă de la prima sa urcare pe scenă, din același an, în rolul inspectorului Goole în piesa Inspectorul de poliție (”An Inspector Calls”). De atunci, Dinică a jucat la cele mai importante teatre din România.

Debutul cinematografic l-a făcut în 1963, cu un rol în filmul „Străinul”, adaptare cinematografică a romanului omonim, scris de Titus Popovici. După care nu a mai putut fi oprit, jucând inclusiv în telenovele. De altfel, ultimul său rol a fost în ”Aniela”, din 2009, unde l-a întruchipat pe Grigorie Vulturesco, un general în rezervă și erou al României de la începutul secolului XX.

În același an, la 10 noiembrie, actorul în vârstă de 75 de ani a murit în urma unui stop cardiac sub ventilație. A fost diagnosticat cu disfuncție multiplă de organe, șoc septic, insuficiență cardio-respiratorie, insuficiență renală cronică acutizată, insuficiență respiratorie acută (bronhopneumonie), disfuncție digestivă, disfuncție hepatică etc. Maestrul era internat la Spitalul Clinic de Urgențǎ București (Floreasca) din data de 22 octombrie 2009.

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 7

Adora să cânte și era un mare talent. Avea și sânge de țigan

Pe lângă filme, seriale și iese de teatru, Dinică a lăsat în urmă și 4 CD-uri de muzică de petrecere și romanțe. De altfel, actorul cânta, uneori, în câteva localuri din București, cel mai celebru fiind „Șarpele roșu”, unde își petrecea timpul alături de prietenii săi, regretatul actor Ștefan Iordache și cîntărețul Nelu Ploieșteanu, alături de care a jucat în filmul „Ticăloșii”.

Pe plan personal, Dinică, care ar fi avut sânge de țigan, așa după cum povestea colegul său de breaslă, actorul Papil Panduru, trecuse prin destule. ”A fost copil de ţigancă, el mi-a povestit. Pe 4 aprilie 1944, când Bucureştiul a fost bombardat de anglo-americani, o bombă a căzut chiar lângă locul în care se juca el cu prietenii. Explozia i-a aruncat camarazii prin copaci, cu maţele atârnânde. El a văzut toată tărăşenia. Sigur că a rămas marcat!”, declara Papil Panduru, cel care i-a fost coleg de cameră la cămin timp de patru ani.

S-a căsătorit târziu, dar a ales bine

Altfel, Dinică a fost un bărbat în jurul căruia roiau femeile. Cu toate acestea, s-a căsătorit târziu, după 60 de ani. A ales însă bine, soția sa, Gabriela Dinică, rămânându-i alături până la sfârșitul vieții.

Cu ani în urmă, aceasta povestea într-o emisiune TV că l-a cunoscut prin intermediul unor prieteni şi nu ştia prea multe despre el. A cucerit-o imediat cu stilul lui de a comunica, prin umorul lui aparte. El a plăcut-o din prima clipă. Cum au ajuns la căsătorie? „Gheorghe iubea să fie un boem. Dar boemia lui s-a terminat odată cu căsătoria noastră şi nu pentru că am vrut eu. Aşa a simţit el, aşa s-a întâmplat”, spunea Gabriela Dinică.

Aceasta, absolventă de chimie alimentară, a plecat din România la 28 de ani şi s-a întors, după 20 de ani, ca femeie de afaceri, mamă a unui băiat şi bunică. Suficient de matură și de independentă pentru a-l cuceri pe Gheorghe Dinică.

„Cred că aşa a fost să fie, a trebuit să fie, cred că nimic nu e întâmplător. Armonia asta nu am mai simţit-o vreodată cu un alt bărbat”, mărturisea ea la doi ani după moartea soțului.

Foto: Hepta

Vezi și Cum era viața cu maestrul Gheorghe Dinică. Boala secretă de care nici el nu a știut

Citește și: