În luna aprilie, Luca va împlini 3 anișori, dar până la această vârstă micuțul a avut prea mult de luptat. Născut prematur, la doar 29 de săptămâni, Luca și surioara lui geamănă, Alexandra, au fost despărțiți mult timp după ce au venit pe lume, căci Luca a rămas internat încă aproape 9 luni. „O bacterie luată din spital l-a destabilizat complet”, povestea, atunci, mama lui.
Iată că băiețelul a ajuns din nou în spital, de data aceasta pentru o operație la ochișori, care nu mai putea fi amânată. Ramona Păuleanu a povestit, în amănunt, experiența prin care a trecut cu copilul.
Ramona Păuleanu: „Ochii s-au îndreptat acum, dar oricând poate recidiva”
„Despre ochii lui Luca. Despre dioptrii, ochelari, oftalmologul la care mergem.
Acestea sunt cele mai frecvente întrebări pe care le primesc în privat, așa că încerc să lămuresc câteva aspecte aici.
Așadar. Născuți fiind la 29 de săptămâni, inițial, cel mai mare risc era de retinopatie de prematuritate. Risc uriaș, dat fiind varsta gestaționala extrem de mică la care au venit pe lume.
Marea supriză a medicilor a fost ca niciunul nu s-a confruntat cu așa ceva, ceea ce înțeleg ca e destul de rar. Însă, la Luca, ceea ce a făcut diferența a fost spitalizarea îndelungată și, mai ales, administrarea de oxigen cronic, ventilația mecanică, pentru că poate avea, pe lângă altele, efecte colaterale neurologice și oftalmologice.
La el am observat strabismul important abia când am ajuns acasă, în spital fiind tot timpul culcat, în incubator, nu era atât de vizibil.
Și au urmat vizitele la doctor, controalele. Au fost stabilite dioptriile și i-am pus imediat ochelari. Nu avea încă un an, așa ca i-a primit fără prea mari proteste.
Ni s-a spus că îi va purta mult timp înainte, ca are și astigmatism și că o să fie nevoie de operație pentru a corecta strabismul.
La câteva luni mergeam iarăși la control, de la spitalul Marie Curie ne-am mutat la privat, la un medic extraordinar, dr. Cioplean, care a continuat să îi măsoare dioptriile și să monitorizeze strabismul.
Inițial, ni s-a recomandat să îi punem ocluzor pe ochiul „bun”, să îl forțăm astfel să privească și cu cel afectat. De ce? Pentru că deja se obișnuise să nu îl mai folosească și își pierdea tot mai mult funcționalitatea.
Nu a fost ușor să îl convingem să stea cu un ochi acoperit, dar am reușit, cum necum, și s-a mai reglat.
L-am programat pentru operație, am amânat-o, pentru că ne-a fost frică de anestezia generală, apoi pentru că a fost răcit, dar până la urmă am reușit să o facem.
Nu vă pun poze de atunci, sunt greu de privit.
Ochii s-au îndreptat acum, dar oricând poate recidiva. Vedeti poze înainte/după. Iar ocluzorul continuăm să îl punem de 2 ori pe săptămână. Cu mari proteste 🙂
Sperăm doar să nu mai trecem printr-o altă intervenție”, mărturisește Ramonma Păuleanu, pe Instagram, în dreptul imaginilor de mai jos.
Citește și: Ramona Păuleanu a plecat de la Antena 1 după doar trei luni: „Aventura mea s-a încheiat”
Citește și: Ramona Păuleanu: ”Mâine ne internăm, mai avem un hop”. Ce s-a întâmplat cu bebelușul vedetei Pro TV