Piedone, mesaje ireale din pușcărie
Pe 12 mai, după mai multe mânări, Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au pronunţat sentinţa în Dosarul Colectiv. Instanţa l-a condamnat pe Cristian Piedone Popescu la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Revoltat de decizia magistraților, Piedone face „spectacol” mediatic de după gratii. Echipa lui postează aproape zilnic mesaje lungi, menite să impresioneze cetățenii. Comentariile de susținere curg cu sutele.
Piedone, mesaj pentru fiul său
„Discut mai mereu cu fiul meu Vlad ! El, tânărul și bunul meu Vlad, a rămas stâlpul familiei noastre! Are 32 de ani. E copt, pentru că s-a copt lângă mine! Știe exact ce mi-am dorit pentru comunitatea noastră! Și cu sprijinul VOSTRU, Vlad va face tot ceea ce este nevoie și tot ceea ce trebuie pentru ca imposibilul să devină posibil în Sectorul 5!”.
Piedone, mesaj pentru soția Iulia
„Iulia, dragostea mea. Când am ieșit, atunci, pe poarta casei… ți-am luat parfumul cu mine, iubito. Îmi ești în inimă și în gânduri și în vise. Tu, iubito, îmi ești talismanul! Și te iubesc, așa cum știu că te iubesc! Stii, Iulia, diminețile… îți șoptesc la cafea. Și-ți povestesc ce e pe aici, ce gânduri am… Număr, deja, zile… Am calendarul meu… Știu că va trece, știu că-s nevinovat, știu că Dumnezeu… știe de mine! Suntem departe, acum, știu. Dar NOI mereu suntem împreună. Și zilele toate și serile toate… ești cu mine. Iulia, iubito, astăzi aduni 54 de ani. Să-mi fii sănătoasă, draga mea. 54 de ani? Deloc, frumoaso! Mereu și mereu ai 21 de ani în capul meu. Ca-n ziua când te-am dus la ALTAR. Și i-am jurat lui Dumnezeu că te voi iubi… Și te voi iubi… Și te voi iubi, dragostea mea”.
Piedone, mesaj pentru susținători
Oameni buni, mă răsfățați cu dragoste și cu bunătate. Sunt zece zile de când n-am mai pășit prin Sector… Mi-e dor… Mi-e dor să merg la pas prin cartiere… Mi-e dor să urc de nebun pe schelele blocurilor și să vorbesc cu oamenii care ies la ferestre. Mi-e dor să văd bunici multumiți și copii fericiți, la joacă în părculețe… Au fost doi ani minunați împreună și m-am atasat de comunitate… Dar, așa a fost sa fie…Mi-e însă dor de VOI, oameni dragi. Foarte dor…(Dacă aveți timp, sa-mi scrieți și sa-mi spuneti ce mai faceți și cum mai este prin sector). Astăzi mi-ați adus flori, dragoste, putere și speranță la poarta închisorii.
Aștept cu nerăbdare să primesc florile voastre! Sincer, mereu mi-a plăcut să grădinăresc. Am grădinărit acasă, am grădinărit în Sectorul 4, am grădinărit la noi, în 5. Așa că mi-ar plăcea să le sădesc, să fac un colț de rai și aici în curtea închisorii”.
Oameni buni, ma răsfățați cu dragoste și cu bunătate Sunt zece zile de când n-am mai pășit prin Sector… Mi-e dor… Mi-e dor sa merg la pas prin cartiere… Mi-e dor sa urc de nebun pe schelele blocurilor și sa vorbesc cu oamenii care ies la ferestre. Mi-e dor sa văd bunici multumiți și copii fericiti, la joaca in părculețe… Au fost doi ani minunați împreuna și m-am atasat de comunitate… Dar, așa a fost sa fie…Mi-e însă dor de VOI, oameni dragi. Foarte dor…(Dacă aveți timp, sa-mi scrieți și sa-mi spuneti ce mai faceți și cum mai este prin sector )Astăzi mi-ați adus flori, dragoste, putere și speranță la poarta închisorii