Oana, cum s-a schimbat viața ta de când o interpretezi pe Andreea, din serialul ”Adela”, de la Antena 1? Ce te așteptai să-ți aducă această producție și ce nu te așteptai să-ți ofere?

De când am început proiectul ”Adela”, de la Antena 1, viaţa mea s-a schimbat destul de mult, petrec foarte mare parte din timpul meu pe platoul de filmare, au fost doi ani plini. Nu mă așteptam să îmi îmbogățesc experiența profesională la nivelul la care am făcut-o, proiectul ăsta a însemnat enorm pentru mine ca actriță. Cred că cele mai importante câștiguri sunt încrederea că pot și conștientizarea faptului că trebuie să am rabdare cu mine. Adică am aflat despre mine că am capacitatea de a face lucruri, trebuie doar să îmi dau timp să învăț cum să le fac.

Artele nu au fost prima ta opțiune când te-ai înscris la facultate. Ce factori te-au determinat să faci o schimbare la 180 de grade în carieră și să dai la Teatru?

Nefericirea a fost cel mai puternic factor. Plafonarea acolo unde lucram, frustrarea de a nu face ce visez și neîmplinirea au fost ceea ce m-a determinat să îmi adun forțele și să dau admiterea la UNATC.

oana mosneagu adela

La anul se împlinesc 10 ani de cand ai renunțat la o profesie din domeniul corporate și te-ai înscris la Teatru. Ai regretat vreun moment decizia? Care au fost oamenii providențiali și momentele care ți-au influențat parcursul?

Niciodată nu am regretat că am renunțat la drumul anterior și sper să nu ajung să o fac vreodată. A existat o actriță care m-a împins să dau admiterea la UNATC în 2015, fără ea nu aș fi avut curajul să încerc. Firan Kiara o cheamă, îi mulțumesc în gând pentru susținerea ei de fiecare dată când îmi amintesc de pasul pe care l-am făcut. Apoi, profesorii pe care i-am avut în facultate mi-au conturat parcursul, iar acum, colegii mei din serialul ”Adela”, pe care cu această ocazie vă invit să îl urmăriţi în fiecare joi, de la 20:30, la Antena 1. Fie că vorbesc de acting coach-ul nostru, regizori sau actorii cu experiență, de la toţi am de învățat in fiecare zi.

Care erau visurile tale când erai mică? Câte dintre ele s-au împlinit?

Mică fiind, mi-am dorit să devin profesoară, să am o emisiune în stilul celor de pe Discovery Channel, să mă plimb în toată lumea și să vorbesc despre ce descopăr și trăiesc. Dar visele astea au fost înlocuite apoi cu cel de a deveni actriță.

Cum îți creezi visurile acum și ce șanse de materializare au?

Am visat să ajung actriță, acum nu rămâne decât să îmi trăiesc visul și să mă bucur de fiecare etapă a lui. Totul mi se pare posibil și realizabil, dar, da, e un vis mai puțin tangibil, Hollywood-ul. Dar până acolo, mi-aș dori să ajung să fac parte din producții străine și să fac meseria asta şi la nivel internaţional.

O calitate de care nu știai că dispui și pe care ai fost nevoită s-o scoți la suprafață recent care ar fi și în ce context?

Curajul de a fi vulnerabilă. E atât de prețioasă vulnerabilitatea în interacțiunea noastră cu cei din jur și e atât de greu să ne permitem să fim vulnerabili după ce am fost răniți, încât cred că e un mare câștig când reușim să ne permitem din nou să ne expunem în fața unei posibile suferințe, în drumul nostru către emoție și iubire.

Cum reacționezi când nu ești luată în serios? Ți s-a întâmplat să fii judecată cu superficialitate? Cum înfrunți diversele obstacole, inevitabile, de altfel?

Depinde de context. Profesional, nu cred că am simțit vreodată că nu sunt luată în serios. Nici personal nu îmi vine vreo situație în minte, nu prea m-am simțit nici judecată, și dacă am vreun casting în urma căruia regizorul ar rămâne cu impresia că sunt o actriță proastă, știu că nu e vorba de asta, ori nu am înțeles ce trebuia făcut, ori încă nu știu să fac, dar în niciun caz nu îmi mai spun “nu pot”, e doar “nu pot ÎNCĂ” și diferența între ele e majoră, după doi ani de filmări pentru “Adela” am învățat-o.

Ce ai păstra de la rolul tău din serialul ”Adela” pentru totdeauna? Ce ai elimina pe loc din caracteristicile ei?

Având în vedere că Andreea e un personaj negativ și că face tot felul de alegeri care mai de care mai neînțelepte, nu aș păstra mult din modul ei de gândire. Dar i-aș păstra ambiția, puterea de luptă și energia. Mi-e milă de personajul meu, cred că dacă ar fi avut altfel de părinți ar fi fost o femeie de succes, e destul de inteligentă și puternică încât să fi ajuns acolo, dar nu a fost destul de iubită și copilul din ea nu a primit atât de mult încât adultul să poată oferi. Andreea doar cere sau încearcă să ia. Chiar și ce nu e al ei, iar asta puteţi observa în fiecare episod.

Tu și cu Vlad Gherman nu formați un cuplu de foarte mult timp. Cum și cand ai stiut ca el este alesul, cum v-ați găsit unul pe celălalt, ce vă unește?

Eram deja colegi și, de ceva timp și prieteni, veneam fiecare după o relaţie și ne-am dat seama că între noi începe să fie mai mult decât o relație de prietenie în urmă cu ceva timp. De atunci suntem împreună și ne ținem de mână strâns pe drumul plin de provocări al unui relații pe care noi ne dorim să o creștem cât mai sănătos și frumos.

E mai greu să ai un partener tot din sfera artistică? Care este rutina voastră cand nu sunteți la filmări?

Cred că e mai ușor când partenerul tău înțelege natura și nevoile meseriei tale, dacă e din același domeniu e mai ușor să se întâmple asta, probabil. Când nu suntem la filmări, suntem acasă uitându-ne la vreun serial, gătind, făcând cumpărături, ori cu prietenii la munte sau acasă la oricare dintre noi.

Un lucru pe care poți să-l faci și la care nimeni nu s-ar aștepta din partea ta?

Nu am vreun talent surprinzător.

Ce compune tabloul unei femei frumoase, în opinia ta?

Încrederea în ea, asumarea, capacitatea de a iubi și de a se lăsa iubită.

NU POT TRĂI FĂRĂ

Libertate, iubire pentru orice, meserie, oameni, natură, noul. Și mai puțin emoțional sau psihologic- cafea și vacanțe.

Foto: Instagram