Ioan Luchian Mihalea a fost comemorat pe 15 decembrie, în ziua în care ar fi împlinit 71 de ani. Pe pagina de Facebook a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” au fost publicate imagini de colecție, din tinerețea artistului, dar și următorul text:
„Ioan Luchian Mihaela, Oanţă, cum era alintat de apropiaţi, a rămas de mic fără părinţi, fiind crescut de o mamă adoptivă. La începutul anilor ’70, se alătură grupului studențesc SONG (prescurtare pentru “Suntem Oamenii Noii Generaţii”), grup înființat la Facultatea de Limbi Germanice, la începutul anilor ‘70. În 1975, Ioan Luchian Mihalea devine conducătorul acestui grup, care avea să devină un adevărat fenomen artistic. Alături de SONG, la cârma căruia se va afla până în anul 1993, va susține sute de spectacole și turnee în țară și străinătate, SONG devenind în această perioadă cel mai popular grup coral din România.
În 1983, înființează corul de copii MiniSONG, prin care a îndrumat paşii multor copii spre muzică, învăţându-i pe cei mici piese din folclorul românesc şi universal, titluri celebre din muzica de film, canţonete, muzică din operete. Între 1991-1993, a prezentat la TVR spectacolul concurs de muzică pentru copii „TIP TOP MINITOP”. În aceeași perioadă, a fost profesor de canto la Universitatea Ecologică din Capitală”.
Ioan Luchian Mihaela a murit la fel ca mama lui
Ioan Luchian Mihalea a fost ucis la vârsta de 42 de ani, pe 29 noiembrie 1993. Artistul a fost atacat în holul locuinţei sale din Bucureşti cu un ciocan de lipit, apoi strangulat cu două cabluri găsite în apartament. Puțini știu că aceeași moarte cumplită a avut-o și mama lui. Hortensia Radici, femeia care l-a găsit mort pe Mihalea, le-a povestit jurnaliștilor de la HISTORIA detalii numai de familie știute.
„Tot de la ea (n.r. de la Hortensia Radici) am aflat ceea ce ne-au cofirmat şi anchetatorii, un fapt stupefiant, şi anume că artistul a avut o moarte trasă la indigo cu a mamei sale, care a fost ucisă tot în urma unui jaf, şi tot prin strangulare”, se arată în ancheta publicată de Historia, din care redăm, mai jos, câteva fragmente.
Avea poza criminalului în bibiliotecă
Pe 30 noiembrie 1993, la prima oră, Poliţia a fost alertată de Hortensia Radici că vecinul său zace mort, într-o baltă de sânge. Poliţiştii sosiţi pentru cercetări au găsit lângă pragul uşii un ecuson, iar de la uşă până în holul de la baie, unde se afla cadavrul, au identificat o mulţime de pete de sânge şi urme de luptă între victimă şi asasini. Artistul fusese atacat în holul locuinţei cu un obiect contondent care îi sfărâmase oasele craniului, apoi a fost strangulat cu două cabluri găsite în apartament.
Şi, mai mult decât atât, întreţinuse relaţii homosexuale. „În urma autopsierii cadavrului, medicul legist Constantin Dragoteanu a constatat că moartea lui Ioan Luchian Mihalea s-a datorat asfixierii mecanice prin strangulare. O altă constatare care a avut un rol însemnat în dirijarea anchetei pe urmele criminalilor a arătat practicarea unor raporturi ano-rectale vechi”, a declarat pentru Historia comisarul criminalist Traian Tandin, cel care a participat la instrumentarea cazului.
În momentul în care a fost săltat de poliţişti, criminalul era îmbrăcat cu geaca lui Mihalea
Potrivit acestuia, poliţiştii au stabilit mai multe ipoteze în legătură cu mobilul şi autorii crimei. Însă cea mai relevantă era cea a jafului, fiind luat în vedere faptul că apartamentul fusese răscolit, artistului îi dispăruse brăţara de mână, lănţişorul de la gât, o geacă de piele şi electrocasnice. Referitor la autori, s-a deprins ideea că victima îi cunoştea. „Aşa cum au declarat vecinii, Mihalea nu deschidea uşa nici să-l pici cu ceară. Mai mult, avându-se în vedere ţinuta sumară în momentul în care a deschis uşa se putea prespune căci chiar îi aştepta pe indivizi”, declara comisarul Tandin.
Într-un final, prin eliminarea succesivă a posibililor criminali a mai rămas o singură persoană-de fapt chiar un chip: un tânăr a cărei poză fusese găsită expusă pe un raft din biblioteca lui Mihalea. Cum familia nu a l-a recunoscut pe individ, s-a trecut la căutarea lui.
„Poliţiştii au multiplicat fotografia şi au dat-o din mână în mână în mediile în care acesta putea fi recunoscut-lumea homosexualilor şi cea a jocurilor electronice. Au fost audiaţi 28 de homosexuali din Bucureşti. Iar primul semn că dosarul avea să se apropie de final a venit odată cu audierea unui asistent pensionar de la Spitalul «Gheorghe Marinescu» care i-a îndrumat pe anchetatori către un recepţioner al hotelului Muntenia, iar acesta l-a recunoscut imediat. A spus că nu-i ştie numele, dar că se prezintă cu numele de «Bobiţa Neagră»”, ne-a mai spus criminalistul.
Pe 17 ianuarie 1994 procurorii au aflat că sub această poreclă se ascunde Gavrilă Nelu Florian, în vârstă de 19 ani, care lucra la Întreprinderea Metrorex. Iar în momentul în care a fost săltat de poliţişti era îmbrăcat cu geaca lui Mihalea. În faţa unei astfel de probe, şocante din start, „Bobiţa Neagră” a recunoscut că l-a ucis pe Mihalea, împreună cu cel mai bun prieten al său, Ionel Păun, tot de 19 ani. AICI, textul integral.