Mihai, cum a fost să revii la masa juriului de la „Românii au talent“? Cât de mult ți-a lipsit această experiență?
„Românii au talent“ este un proiect la care țin foarte mult și bineînțeles că mi-a lipsit această experiență, mi-au lipsit colegii și, nu în ultimul rând, mi-a lipsit interacțiunea cu concurenții. Sunt bucuros că am revenit la masa juriului. Îmi era dor de tot ce înseamnă „Românii au talent“ și eram nerăbdător să fac cunoștință cu talentele din sezonul 9. Cum a fost aceasta întâlnire… Vedeți în fiecare vineri seara la PRO TV.
În locul lui Mihai a fost… Mihaela Rădulescu. Crezi că ți-a „ținut locul“ cu succes?
Nu cred că este vorba despre a ține locul cuiva. Mihaela e un om și un profesionist extraordinar și a făcut o treabă fantastică în toți acești ani la „Românii au talent“. Am apreciat întotdeauna profesionalismul Mihaelei și felul în care se dedică oricărui proiect în care este implicată.
Te consideri la fel de dur și de exigent?
Nu știu dacă am fost sau sunt dur… cred că sunt obiectiv și de fiecare dată mi-am dorit să fiu așa, să le spun concurenților părerea mea sinceră despre momentele pe care le prezintă. Jurizez talentul și cred cu tărie că sinceritatea este importantă în interacțiunea dintre jurat și concurent. Așa că sunt onest și spun întotdeauna exact ceea ce cred.
Dacă ți-ai descrie colegii de la masa juriului, ce ai avea de spus despre fiecare?
Despre toți colegii mei am doar cuvinte de laudă, pentru că sunt adevărați profesioniști, în primul rând, sunt oameni de echipă, deseori mă inspiră și, pe lângă asta, și relația pe care o avem în afara platoului e una frumoasă.
Florin – mi se pare că este “icon” deja în show-ul de televiziune românesc și că absolut oricine are de învățat de la el, oricare dintre noi cei prezenți în showbiz putem fi inspirați de el. Are un umor imbatabil, o imaginație fantastică, știe ce să spună la momentul potrivit.
Andra – este un artist uriaș, este inima, emoția juriului. Ea e, cu siguranță, cea mai empatică dintre noi. Cred că e foarte mare nevoie de asta.
Andi – mă uimește mereu cu replicile sale la obiect, pline de candoare, de înțelegere, de pozitivism. Cu Andi am o relație specială încă de când am început emisiunea. E colegul meu cu care ies și la bere din când în când. E un tip cu care te simți foarte bine, împărțim aceeași cabină la Românii au talent, avem multe în comun și dincolo de scenă. Îl apreciez enorm. E un om cu care e foarte plăcut să lucrezi.
Prin intermediul emisiunii, voi vedeți diverși oameni, diverse situații, unii au povești de viață triste. Te încarcă într-un mod negativ această energie câteodată?
Poveștile concurenților mă încarcă, e firesc, însă nu într-un mod negativ. Mă ajută să-i cunosc mai bine, de multe ori mă sensibilizează sau mă pun pe gânduri, mă fac să conștientizez multe aspecte ale vieții, pe care uneori tindem să le ignorăm.
Spune-ne, te rugăm, ți s-a întâmplat să plângi recent în viața de zi cu zi? Ce-l impresionează pe impasibilul Mihai Petre când nu-l vede (aproape) nimeni?
Sincer, nu țin minte când am plâns ultima dată, dar în general mă impresionează foarte mult copiii. Când excelează în ceva sau pur și simplu când sunt atât de sinceri, alteori ne dau lecții de viață. Coarda mea sensibilă sunt copiii. Nu suport să văd copii care au probleme, asta mă atinge profund, pentru că atunci când văd un copil cu probleme, am un puternic sentiment că o nedreptate s-a întâmplat și asta mă răpunde.
Ești tatăl a două fetițe. În ce spirit încerci să le crești și care sunt principiile pe care tu și soția ta, Elwira, încercați să le imprimați copiilor voștri?
În spiritul echilibrului, al comunicării și al independenței, al libertății totale de a alege, de a înțelege. Cea mai importantă e comunicarea, e important să-ți asculți copiii, să fii atent la ce comunica și să-i sprijini necondiționat, să-i ajuți să se dezvolte pentru a face bine, pentru a deveni folositori societății, pentru a învăța să-i repecte pe ceilalți oameni. De asemenea, încerc să le învăț echilibrul în toate aspectele, de la alimentație până la orice altceva. Moderația mi se pare esențială în viață.
Cum e acasă tatăl Mihai Petre? Se joacă cu păpușile, face castele pentru prințese?
Nu pot spune că mă joc foarte mult cu păpușile, pentru că fiica mea cea mare nu se prea joacă cu păpușile. În schimb, petrec mult timp jucându-mă cu fetele mele.
Dacă nu ar fi fost dansul, viața ta ar fi arătat…
Îmi e imposibil să-mi imaginez asta acum. Tot ce mi s-a întâmplat a fost datorită dansului. Așa mi-am cunoscut soția, dansul a devenit profesia mea, așa am ajuns să lucrez în televiziune. Toate au urmat cumva firesc performanței mele în dans. Așa că mi-e foarte greu să-mi imaginez în momentul ăsta pentru că, până la urmă, viața mea asta înseamnă, totul a pornit de acolo.
Ce nu a arătat până acum Mihai Petre la tv, cu ce ne vei surprinde în continuare?
Ipostaza de jurat în această emisiune pentru mine e una reactivă. Nu-mi propun să arăt ceva, totul e natural, se întâmplă firesc. Mă bucur că din postura de jurat reușești să faci spectacol prin reacțiile pe care le ai, prin comentariile pe care le faci, prin relația pe care o ai cu ceilalți care fac ca acest show să fie posibil, atât de bun și de performant. Până la urmă, e o chestie de echipă.
Fără ce nu poate trăi Mihai Petre?
Dragostea/ afecțiunea – a familiei, a prietenilor mei. Sunt sentimente fără de care viața nu are valoare, în orice fel de raport interuman. Și de aici se leagă toate celelalte lucruri.
Foto: PRO TV