Interviu EXCLUSIV Marian Râlea: ”Noi, actorii, avem capacitatea de a împrăștia lumină prin crăpăturile sufletului nostru”

Ce faceți între filmările pentru cele două serial , ”Fructul oprit” și ”Sacrificiul”? Cum arată vara dv.?

Pentru mine vara nu prea există. După ce am terminat filmările pentru serialul „Fructul oprit” am avut spectacole, întrucât se apropie finalul stagiunii, am fost la festivalul de teatru de la Sibiu, am jucat ultimele spectacole de la teatrul național Abracadabra din București. Urmează să mai am un festival la teatru, unul la Cristian lângă Brașov și, din acel moment pot spune că începe vara!

Cum a fost despărțirea de distribuția de la ”Fructul oprit” și cu ce gânduri așteptați filmările pentru ”Sacrificiul”?

Întotdeauna când te desparți de familie ai un sentiment dureros. A fost finalul unui proiect la care am muncit doi ani cu mare bucurie și fericire, mai ales că am avut-o alături de mine pe marea actriță Adriana Trandafir. Deja îmi e dor de toți și de echipa tehnică și de dragii mei actori. Le mulțumesc Ruxandrei Ion, lui Radu Grigore, Cătălin Bugean și întregii echipe care a hotărât să reîntregim familia în noul proiect „Sacrificiul”. În meseria de actor, personajul e cel mai important, el duce povestea și sper din tot sufletul ca lumea să îl iubească pe Relu cel puțin așa cum a făcut-o cu Sile.

Vă atașați de personjele dv? Sau un artist nu are voie să facă asta?

Pentru actor a se atașa de un personaj mai mult decat de celelalte pe care le interpretezi, înseamnă să fii scalvul acelui personaj! Dacă se întâmplă accidental acest lucru, există instituții specializate.

În ”Sacrificiul” veți fi Relu, un bărbat plecat de acasă sa cumpere paine și care dispare timp de 5 ani… Deja sună intrigant!

Propunerea pentru Relu este foarte interesantă! Nu știu cum se va dezvolta, dar faptul că m-am întors după 5 ani va determina povești în noul serial. Cea mai mare problemă este că deocamdată nu știu dacă pâinea pe care am adus-o acasă după acei ani este uscată sau proaspătă (zâmbește). Sunt însă fericit că joc alt personaj și că într-adevăr  sunt un actor cu șansă!

Vă veți reîntâlni platourile de filmare ale noii producții cu foști vechi colegi, va fi dragă revederea?

Sigur, e o întoarcere acasă. Mă voi revedea cu actorii din „Fructul oprit” și cu dragii mei mai tineri colegi. E o întâlnire pe care o aștept, pentru că nu pot trăi fără ea și, pentru că un nou proiect îmi dă întotdeauna speranța că această meserie nu se termină niciodată.

De asemenea, v-ați manifestat bucuria să aveți drept colegi actori tineri, poate unii dintre ei vă urmăreau pe când erați Magicianul de la Abracadabra. Vă revin des în memorie acele vremuri?

Toți cei tineri îmi spun Magi sau domnul Magi. Toți își aduc aminte cum ne-am cunoscut prin intermediul televizorului și îmi mărturiesc bucuria lor de a juca cu mine. Sunt actori extraordinari! Din când în când le mai povestesc din tainele meseriei și lor, dar nu prea au nevoie. Îi iubesc ca și cum ar fi copiii mei! De aceea sunt magician ?.

Care e cel mai bun sfat pe care l-ați primit dv, solicitat sau nu?

Nu știu dacă e sfat, dar mama îmi spunea: „Dragul meu, lucrezi cu cei mici. Spune-le, te rog, din partea mea, că părinții le sunt cei mai buni prieteni”. Astfel, în spectacolele pe care le aveam, terminam cu rugămintea ca cei mici să nu uite niciodată că singurii și bunii lor prieteni le sunt părinți, că ar trebui să îi iubească mai mult și să nu îi uite!

Apropo de titlul noului serial, care sunt sacrificiile pe care dv le-ați făcut în viață?

Meseria de actor este o meseria frumoasă și specială, noi nu avem sărbători, iar tot ce facem, face în fața publicului și pentru el. Cum s-ar spune – suntem copiii de duminică ai societății. Faptul că putem fi pe scenă în fața publicului ne face să nu simțim sacrificiile. Și ce frumos este să îți sacrifice vacanța de vară jucând în noul proiect „Sacrificiul”!

Dacă nu le regretați, se mai numesc sacrificii?

Nu, nu se mai numesc sacrificii. Este forma noastră, a actorilor și a creatorilor, de a trăi, pentru că ceea ce facem înseamnă viața noastră.

E ceva ce v-ați dorit să faceți până acum și încă nu ați reușit?

Niciodată nu mi-am dorit ceva în mod special, dar fiind un actor cu șansă mare, viața și meseria au avut grijă să nu îmi doresc decât ce mi-au dat. Noi, actorii, avem această capacitate să împrăștiem lumină prin crăpăturile sufletului nostru.

Care sunt lucrurile care vă binedispun și care vă deconectează, când nu sunteți pe scenă sau la filmări?

Dacă prin absurd s-ar întâmpla acest lucru să nu fiu nici pe scenă, nici la filmări, cred că aș avea timp să mă duc mai des să văd spectacolele colegilor. În general, îm afară de activitatea din jurul nostru mă deconectează să văd lumea zâmbindu-mi, strigându-mă pe stradă Magi și sper ca în viitor și Relu. Mă deconectează să mă duc în piață și să fiu lăsat să gust din roșii, iar ceea ce mă liniștește este să conduc mașina.

În opinia dv, care este prețul unei cariere artistice? Ce oferă, dar și ia viața de artist?

Nu cred că există vreun preț. Este ceea ce îți alegi. Știam de la început că așa se va înâmpla, că îmi va face plăcere să ofer de pe scenă lacrimi și zâmbete. Am crut dintotdeauna să îi fac pe oameni să vină la teatru sau să stea în fața ecranului și să fie fericiți. Sper că am și reușit! Asta este viața noastră, iar nouă ne place să trăim așa, pentru că avem bucuria jocului și ce altceva e mai frumos decât să de joci în continuu?!

Fără ce nu poate trăi Marian Râlea?

Scena, dragii mei colegi, casa mamei de la Brașov, mașina, dacă pot ajunge să joc în mai multe orașe, întâlnirea cu regizorii care îmi propun roluri și salata de boeuf!

Foto: Antena 1