Interviu EXCLUSIV Gianina Corondan: „Nu mă zgârcesc la iubire“

 

Gianina, te urmărim în noul sezon „Te cunosc de undeva“. Îţi era dor de televiziune?

Mi-era și nu mi-era dor. Nu, pentru că avem cu toții televiziuni în buzunare și n-ai cum să te desparți de camera de luat vederi, oricine, oriunde ai fi și orice meserie ai avea. Tehnologia a evoluat în așa fel încât a devenit extrem de simplu să creezi conținut video și să-l oferi altora, instantaneu. Fără să treci prin comisii de validare și fără  admiteri cu pretenții. Prin urmare, nu am avut cum să mă îndepărtez complet, nici să fi vrut. Pe de altă parte, mi-a fost totuși dor de agitația din platoul tv, de freamătul creației, de lupta contracronometru pentru a câștiga inimile oamenilor, de a dirija călătoria microfonului printre idei, gânduri, emoții ale celor din jur.

 

Ce ai făcut cât timp nu te-am văzut pe ecranele televizoarelor? Spre ce ţi-ai canalizat energia?

Recomand oricui lucrează în televiziune ieșirea din „incintă”, periodic. Face bine la entuziasm. Și la respirație. Am redescoperit lumea pe care o știam înainte de furtuna  numită „televiziune”. O lume care există și se vede mereu, clar, chiar și fără lentilă, dar pe care mulți din cei care străbat ecranele televizoarelor o percep uneori deformat, preocupați poate prea mult de ținte mărețe sau de senzația de glorie căreia trebuie să-i facă față.

Am făcut multe în răstimpul de care spuneam. Am făcut cursuri de dezvoltare personală și tabere pentru copii, am călătorit destul, am prezentat spectacole și evenimente, am cântat,  m-am lăsat educată de școli și reeducată de nepoți, de natură și de mișcările smart ale timpurilor noastre. Pe CV am mai adăugat munca la o revistă glossy și la matinalul unui post de radio. În paralel însă, am recidivat cu apucăturile mele de om curios care întreabă și pentru ceilalți și am creat proiectul online Vizita de Lucru (www.vizitadelucru.ro), în care filmez în fabrici, ateliere, hale industriale cum e să fii proaspăt ucenic și cum ești primit, învățat să muncești cot la cot cu cei mai buni ca tine. Este un prilej de a afla cum se fac diverse produse și servicii, în România, dar și de a îmbrățișa oamenii care muncesc, deveniți colegi.

Tu însăţi, dacă ai fi concurent, pe cine ţi-ar plăcea cel mai mult să interpretezi?

De pe la noi aș încerca sa fiu Angela Similea, Angela Gheorghiu, Margareta Pâslaru, Ada Milea, de fapt mi-ar plăcea să fie ușor să trec prin registrele lor. E însă mult mai greu să atingi notele pe care bărbații le joacă pe degete. M-ar amuza să fiu Artan, Dan Bittman, Paul Ciuci. De la marile case de discuri n-ar fi rău să mă ridic la înălțimea notelor lui Celine Dion,  Bjork, Skunk Anansie, iar dintre băieți i-aș „ataca” pe Michael Jackson, Bee Gees și Robbie Williams. Însă așa, să înșiri de pe fotoliu e simplu, odată ce începi antrenamentele, încep și durerile de cap.

Ce nu ştie lumea despre tine?

Ce nu știe lumea despre mine este că îmi seamănă foarte bine urechea dreaptă cu cea a nevestei vărului unui cumnat. Și ar mai fi câteva lucruri, de neratat: mi-am pierdut prin casă o borsetă și îmi place să mănânc plăcintă cu cartofi și să beau bragă. Dacă mai există lucruri pe care lumea nu le știe despre mine, ce să-i faci, poate că așa o fi soarta.

Ai fost mereu un spirit tânăr, liber. Te-ai schimbat cumva între timp?

Între timp, am devenit un spirit bătrân și încorsetat, rigid (râde). Cine ar răspunde așa, iar sunt curioasă. Nu m-am schimbat deloc, decât ici colo, în părțile esențiale.

 

Cum e Gianina Corondan în cea mai bună formă a ei?

Este în călătorie. Chiar imaginară. Este cu ideile în tolbă și cu uneltele în mână. Și cu gândul că poate ajuta cuiva.

 

Ce calităţi ai căpătat în timp și de care ditre trăsături nu eşti foarte mândră?

Dacă mă iau la analizat, cred că am căpătat mai multă atenție, mai multă informație și dexteritate în alte tipuri de muncă, s-a mai lipit ceva de mine din Vizitele făcute, de exemplu acum știu să fac ciment, pantofi și am ceva noțiuni de preparat prăjituri de cofetărie. Nu-s foarte mândră de felul cum repar instalații și de cum tricotez. Nu-mi place că nu m-am înscris la o altă facultate interesantă și nici că nu am curaj să zic două propoziții în spaniolă.

 

Pe cine iubeşti cel mai mult pe lumea asta?

Mi se pare o copilărie sa fac un clasament al iubirilor. Firește că vom răspunde cu toții: pe ai mei, pe cei care m-au învățat-influențat-fascinat, pe cei care m-au ajutat, pe cei care sunt o inspirație. Ar fi de dorit să-i iubim pe toți, inclusiv pe cei care nu ne-au vrut binele, că stăm într-o țară cu atingere creștină. Dar  la practică suntem mai stângaci. Eu am făcut o prezentare pe Facebook-ul de duminică unde de doi ani înșir iubirile mele și tot nu le-am terminat. Îi cam iubesc pe oamenii cu care mă întâlnesc și mă determină să creez, să-mi pun întrebări, să râd.

 

Iubirea, în cea mai pură formă formă a ei, ai trăit-o sau urmează s-o descoperi?

Nu știu care e cea mai pură forma a ei, dar nu mă zgârcesc la iubire.

 

Spui în prezentarea pentru TCDU că eşti „curioasa de serviciu“. În afară de această emisiune, care sunt curiozităţile care se răsfrâng asupra propriei tale persoane, dar şi faţă de ceilalţi?

De unde venim și încotro ne îndreptăm? Ce se mai întâmplă cu Cloșca cu puii de Aur? Oare chiar face bine oțetul  de mere? Când nu o să mai plece masiv românii din România? De ce aruncă unii oameni chiștoacele de țigări pe unde apucă? Sunt multe, care se răsfrâng asupra noastră, deci și asupra mea. În cazul meu ar mai fi câteva tehnice: cum să folosesc internetul mai eficient și cum să fac să editez repede filmulețe pe care le încropesc pe telefon. Dar mai ales… Cum se fac toate lucrurile care ne înconjoară și cine a avut străfulgerarea primei producții? De ce se spune că fugim de muncă când atâția români fac minuni în jur?, că așa am ajuns să vad cum se face și câtă muncă înseamnă „Te cunosc de undeva!”.

 

Fără ce nu poate trăi Gianina Corondan?

D, U, M, N, E, Z, E, U.