Continuați cu succes acest proiect- Imperiul Leilor – ce a ajuns deja la cel de-al treilea sezon. Ce vă ține”agățată” de această emisiune, de ce fel de ”revelații” aveți parte cu fiecare sezon?

Mi se pare că la această emisiune antreprenorii s-au pregătit să mă întâlnească mult mai mult decât în emisiunea trecută și m-am așteptat la asta. Menirea mea ca antreprenor și ca investitor este de a schimba societatea și, ori de câte ori am o propunere de afacere în față, mă gândesc la cât de important este rolul meu în a o susține și de a o face să devină viabilă.

Ce ați ”împrumutat” dv de la concurenții care au apărut de-a lungul timpului în emisiune?

Învăț permanent de la toți concurenții și de la colegii mei, Leii, pentru că fiecare om se transformă în fiecare minut, orice experiență căpătată are valoare adăugată atât pentru personalitatea noastră, cât și pentru afacereile noastre.

Care sunt cele mai importante lucruri care s-au schimbat în mediul de afaceri de când activați dv în business?

În viața de antreprenor am trecut prin multe crize. Am început cu Revoluția, imediat după Revoluție am creat compania Musette, apoi am asistat la și am trăit două falimente de bănci – Banca Dacia Felix și Banca Turco-Română, apoi au venit minerii și aproape că voiam să plecăm din țara, atât de tare ne-a afectat acea criză, după aceea, criza din 2008, pandemia și, iată că acum, cum nu se aștepta nimeni, și un război.

cristina batlan

Câte greșeli ai voie să faci într-o afacere? Dv de câte ori ați greșit în parcursul dv și câte dintre greșeli au fost niște lecții?

Întotdeuna greșim. Orice om care muncește greșește. Important este ca suma greșelilor tale să rămână pozitivă, adică să greșești mai puțin decât faci bine astfel încât întotdeauna să creezi plus valoare. Bineînțeles că în carieră am făcut greșeli și acestea sunt generate de lipsa de atentie sau lipsa de preocupare suficientă pentru o problemă, lipsa de curaj și totdeauna m-am gândit că, deși am început cu foarte mult curaj, am pus totdeauna tot ceea ce aveam la bătaie, totuși, mi se pare că nu am riscat suficient de mult și că am avut cumva un comportament de om în vârstă, cum spun eu, acela care vrea să-și acopere și să-ți țină ouăle într-un coș. Însă mi-am revenit repede, odată ce conștientizezi asta, începi  să acționezi în consecință.

V-ați defini mai degrabă ca o optimistă, idealistă, pragmatică sau pesimistă? În cazul dv, în ce circumstanțe ies aceste caracteristici cel mai des la suprafață?

Sunt o fire optimistă când îmi duc un vis în viața reală. Visez atât de optimist, încât reușesc să transfer echipei mele această dorință de a ajunge acolo. După care devin o persoană foarte exigentă, pentru că un vis prea înalt poate să doboare echipa și poate să te facă să te oprești și chiar să te încurce. E bine să-ți regândești visul odată ce ajungi în teren, astel încât să-l faci să devină viabil. Echipele lucrează bine dacă obiectivele sunt tangibile. Dacă obiectivele sunt intangibile, echipele se descumpănesc și nu apucă să aibă succes, astfel încât acel succes să hrănească o nouă provocare.

În ce calități umane vă place dv să investiți? În ceea ce vă priveste pe dv și pe ceilalți?

Întotdeauna investesc în oameni, mi se pare că cea mai importantă calitate a oamenilor este onestitatea și loialitatea. Cred că afacerile scrise mai bine sau mai rău pot fi corectate, cred că poți să modifici asta, însa trebuie să te naști cu onestitatea și cu loialitatea.

Care ar fi obstacolele de care încă se lovesc femeile în mediul de business?

Femeile, în România, încă acționeaza sub influența ultor prejudecăți. Trăim cumva cu toate traumele pe care ni le-a produs regimul comunist, faptul că nu am fost lăsați – atât femei cât și bărbați- să ne exprimăm liber și am căpătat tot felul de frustrări și complexe pe care astăzi, ajunși la maturitate, generația mea  încearcă să le repare. O femeie are aceleași drepturi și aceleași posibilități pe care le are un bărbat și asta este misiunea mea, să le fac pe ele să înțeleagă că au capacitatea și există piață în care ele pot performa. Doar că au nevoie de mai mult pragmatism, câteodată se îmbată cu apă rece, se duc cumva în zona idealismului exagerat și uită de lucrurile necesare și fără de care nu se poate să ai instrumentele cu care poți să conduci o afacere. Indiferent că ești femeie, indiferent că ești bărbat, ai nevoie de aceleași instrumente. Apoi, femeile au o sensibilitate în plus și asta le face să fie mai bune decât sunt bărbații în afaceri, pentru că pot accesa și domeniile în care au o valoare competitivă mai mare.

Cum acționați dv când sunteți înconjurată de incertitudine? În ceea ce privește sfera profesională cât și cea personală?

O situație de incertitudine este aceasta generată de război. Este o situație dramatică pentru noi toți. Dacă înțelegem că într-o economie de piață războaie există permanent- fiecare criză pe care am trăit-o poate fi comparată cu un razboi. Există războaie care sunt invizibile – și astea sunt războaiele conomice-  și sunt războaiele vizibile și de care aflăm noi și care ne afectează direct. Ca antreprenor, sunt antrenată să vad printre știri, printre toate aceste întâmplări, astfel încât să nu fiu afectată foarte mult. Deci incertitudinea nu înseamnă că te face să te oprești, să nu mai iei nicio hotărâre, să nu-ți mai faci treaba pentru că traiești un moment de incertitudine. În momentul în care lucrurile ți se par nesigure, ar trebui să te oprești, iar dacă nu știi ce soluții să adopți, să te duci către un mentor, către un prieten care are aceste cunoștințe și care te poate ajuta dezinteresat. Atunci poți să rezolvi problema, dar mi se pare că în momente de incertitudine, cea mai proastă opțiune ar fi aceea de non-action.

Care ar fi cea mai proastă investiție (de orice fel) pe care ați facut-o vreodată?

Investițiile proaste sunt investițiile de care nu te ocupi, pe care le faci în domenii despre care nu știi multe lucruri, la care nu te pricepi, pe care le abandonezi. Acelea se dovedesc a fi proaste în cele mai multe situații, chiar dacă ești cel mai bun antreprenor, cel mai bun speculant financiar. 

Cu ce gând vă treziți în fiecare dimineață?

Mă trezesc în fiecare dimineață și mulțumesc că m-am trezit, pentru că somnul este ca o moarte temporară. De câte ori te trezești, înseamnă că misiunea ta continuă și că Divinitatea ți-a dat o misiune. Statutul de om este cel mai înalt statut, cea mai înaltă misiune pe care ți-o dă Dumnezeu. Și atunci fiecare dintre noi avem o misiune. Acum ca ne dam seama de această misiune sau că nu ne dăm seama, trebuie să aflăm, acesta este rolul nostru de om. Eu consider că toți ne naștem perfecți și pierdem din această perfecțiune prin educație, prin influența societății, prin mediu, prieteni etc, tot felul de clișee, tot felul de lucruri pe care le învățăm. Credința nu se învață, ea este acolo, statutul de om nu se învață, te naști cu el, doar că trebuie să-l păstrezi, pur și neafectat de societate și de ego.

Care sunt lucrurile care nu pot fi cumpărate niciodată cu bani, dar care valoreaza cel mai mult, in opinia dv?

Am răspuns de multe ori că sănătatea, însă, odată ce am studiat Nutriție, mi-am dat seama că sănătatea ține fix de bani, că dacă ai un stil de viață echilibrat, dacă investești într-un stil de viață curat, îți cumperi sănătatea. Și o cumperi neplătind mai târziu pentru o boală. Pentru mine, ar rămâne de necumpărat timpul și credința.

Care este cea mai recentă ”revelație” experimentată de dv?

Am pus la un moment dat un stop parcursului meu profesional, care era unul extrem de competitiv, superperformant, în care eram angajata 24/7. Nu aveam viață personală, trăiam cu doi ani în avans, lucrând în modă, toate colecțiile mele erau făcute pentru timpul viitor și nu apucam niciodată să ma bucur de momentul prezent. Așa că, mergând la practica Vipassana, în India, am înțeles că există acest moment prezent care este hrana fericirii noastre interioare și am învățat să ajung aici și să mă bucur, să stau cu mine, să-mi facă plăcere să petrec timp cu mine fără să am nevoie de nimic în afara mea. Nici de bani, nici de casă, nici de prieteni, de nimic absolut, poți să traiești bine cu tine. Și asta e revelația pe care o am în fiecare zi.

NU POT TRĂI FĂRĂ

Pot să trăiesc fără orice material și asta am experimentat în India, fără credință nu poți să trăiești, pentru că, dacă îți pierzi credința, îți pierzi statutul de om, devii o plantă sau un animal.