Alex, se poate spune despre tine că ai cea mai frumoasă, dar și cea mai grea meserie din lume?

Îmi iubesc meseria! Și cred că se vede (râde). Nu pot să spun, însă, nici că este cea mai frumoasă (sunt oameni plătiți să testeze stațiuni turistice sau locuri exotice) și nici cea mai grea (medicii care stau la căpătâiul bolnavilor în aceste vremuri au o meserie grea).

Perseverență, intuiție, rezistență, empatie – de care dintre aceste lucruri și de care dintre multele altele ai nevoie mult mai mult în această perioadă pentru a-ți derula reportajele, munca în ansamblu?

Toate cele enumerate mai sus sunt componentele rețetei care asigură succesul. Și cred că sunt valabile pentru orice facem pe această lume.

Alex Dima

Ai o meserie care nu îți permite să lași la ușă apăsarea cazurilor de la serviciu. Totuși, unde tragi linie și unde nu mai e în funcțiune reporterul special Alex Dima, de la ”România, te iubesc!”? Ce se întâmplă la ”dedublare”, dacă îmi permiți să-i spun așa, când treci pragul casei tale?

N-am reușit și nu cred că voi reuși, cu toate că uneori îmi doresc, să ajung la „dedublare”. Când am în lucru un material, îl car cu mine peste tot, îl visez noaptea, mă gândesc mai tot timpul la ce am de făcut, ce pun în el, fac conexiuni, multă documentare, multe imagini, cadre, ambianțe, sincroane. Dintr-o oră de material brut ajunge pe post un minut. Cam asta este ponderea. Iar firul unei povești înseamnă documentare, filmare, vizionare, scris, montaj. Nu prea ai cum să lași în prag toate aceste „amănunte”.

Spuneai într-un interviu că ești setat pe pilot automat să mergi până în pânzele albe pentru a afla răspunsuri, pentru a căuta rezolvări și pentru a ridica probleme arzătoare, prin natura jobului. Întrebările nu nasc și mai multe întrebări? Ce faci când nu găsești suficiente răspunsuri?

Întodeauna întrebările nasc alte întrebări. Sapi tot timpul și descoperi noi informații, detalii, care uneori îți schimbă viziunea initială – cauți răspunsuri tot timpul. Atunci când nu găsești răspunsuri înseamnă că n-ai săpat suficient. Și o iei de la capăt. Sap oriunde este nevoie și oricând. Nu trebuie să ne oprim din a ne pune întrebări. Curiozitatea e în natura noastră. Copilul e curios. Așa trebuie să rămânem și noi adulții, indiferent de vârstă, pentru a rămâne vii.

Echipa Romania, te iubesc!

În ce stare de spirit te-au prins sărbătorile de Paște anul acesta?

Cu speranță. Cu speranța că vom fi mai buni, mai empatici, mai atenți la oamenii pe care viața ni-i scoate în cale. Trebuie să ne trezim în simțiri! Pandemia și izolarea ne-au rupt, ne-au separat. Nu aveam exces de empatie nici înainte de perioada asta ciudată, dar acum chiar ne-am îndepărat, parcă am uitat unii de alții. Trebuie să ne trezim! Așa că, respectând toate măsurile de protecție, bateți la ușa sau poarta vecinului. Daruiți un zambet și o vorbă bună. Sunt medicamente salvatoare.

Cum a arătat Paștele în familia lui Alex Dima?

Cu bucurie, liniște și bucate alese. Încercăm pe cât posibil să nu facem exces de cele materiale. Excesul trebuie făcut la cele spirituale în această perioadă. Trebuie să ne facem timp să ne întâlnim noi cu noi, eu cu mine. Iar sărbătorile sunt cel mai bun prilej.  

Ce descoperi despre tine odată cu trecerea timpului?

Fix asta. Că timpul trece. Că trebuie să trăim clipa, momentul, acum. Că trebuie să ne bucurăm de viață, de oamenii pe care îi avem lângă noi, de prieteni, de natură.

NU POT TRĂI FĂRĂ

Avem nevoie de optimism, de un strop de energie, fie că suntem sau nu credincioși. Trebuie să ne păstrăm speranța, să căutăm căi pentru a merge mai departe. Împreună! De aceea spun că trebuie să ne regăsim, să ne pese de cel de lângă noi. Să-i arătăm că ne pasă. Părintele Iustinian al Maramureșului îmi spunea că dacă vrei să dai de Dumnezeu, trebuie să începi să faci bine. De aceea vă îndemn, hai să ne punem în slujba BINELUI.

Foto: PRO TV