Din fericire, a trecut, iar emoțiile se potolesc, încet – încet. Ana Cleopatra e bine, iar cel de-al doilea copil al ei, Cezar, crește văzând cu ochii. Și-a conturat deja personalitatea și pare să calce pe urmele părinților în ceea ce privește înălțimea și apetitul pentru sport. La numai 5 ani, are deja 1,22 metri!
Toate sunt bune și frumoase în viața ei, mai puțin relația cu fostul soț. Între Ana, fiica ei, și Mihai Ivănescu, tatăl fetei, lucrurile nu merg deloc așa cum ar trebui, iar vedeta ar avea multe de spus la acest capitol. Dar, în general, se abține. ”Bunul simț mă va caracteriza mereu, dar dacă sunt rănită, scot biciul!”.
Totuși, cu părere de rău, ne-a spus, într-un interviu pentru Libertatea pentru femei, că tatăl Cleopatrei a ales să nu se implice în viața ei, nici măcar când aceasta a fost operată și a trecut cel mai dificil moment din viața ei. ”Din păcate, eu pentru el n-am fost decât un trofeu, atât. Iar faptul că i-am dăruit un copil, nu a însemnat mare lucru pentru el”, spune cu regret Roxana Ciuhulescu.
”Ana are noroc de cel mai bun tată din lume, pe Silviu, soțul meu. Părinte nu este ăla care îi dă viață, ci ăla care îl crește!”, ne-a împărtășit vedeta, care trăiește acum mariajul la care a sperat și pe care îl merita. Felul în care vorbește despre soțul ei, Silviu Bulugioiu, vorbește de la sine.
Totodată, Roxana Ciuhulescu ne-a dezvăluit și cum a fost copilăria ei departe de părinți, dar și care este talentul ei special, unul pe care nu l-am asocia în veci cu ea: croșetatul.
Ești căsătorită, mămică a doi copii frumoși, ce ar mai fi de bifat pentru Roxana Ciuhulescu?
De crescut frumos și corect doi copii frumoși, ca să devină doi adulți responsabili și cu suflet. Copiii sunt prioritari pentru mine și tot universul meu se învarte în jurul lor.
Ai vreun regret până la această vârstă?
Nu, n-am niciun regret. Toate cred ca le-am făcut la timpul lor și nu regret nimic din ce am făcut. În viață totul se întâmpla cu un scop.
Cum a trecut Ana Cleopatra peste operație? Cum se simte acum? A schimbat-o în vreun fel?
Slavă Cerului, Ana este foarte bine. Este recuperată 80%, face kinetoterapie în continuare, este fericită și se simte foarte bine. Săptămâna trecută a ieșit Miss Popularitate, a participat la balul bobocilor și chiar a avut și un dans. Astfel, a arătat că se simte excelent. De acum, dr. Alexandru Thiery, medicul care a operat-o de scolioză severă, i-a dat voie să înceapă și înotul, iar în martie, va putea sa meargă și la schi.
Am trecut peste acest necaz și vreau să mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut, atât în realizarea operației, cât și moral. A fost un an plin de încercări, însă cu încredere în Dumnezeu, am trecut peste greutăți.
Sunt norocoasă că am întâlnit un înger de om, pe dl. Vlad Placintă de la Asociația „Salvează o inimă”. Dumnealui are o vorbă care mi-a intrat adânc în inimă: „Dumnezeu lucrează prin oameni” și da, așa este! Și ce OAMENI! Mulțumesc suflete frumoase pentru ajutorul oferit necondiționat copilului meu! Nu cred că voi avea vreodată suficiente cuvinte de recunoștință la adresa lor. Dumnezeu să-i binecuvanteze!
Dar pe tine?
Pe mine aproape că m-a îngenunchiat, 9 ore, cât fetița mea a stat pe masa de operație, am crezut că mor și înviu și iar mor, că mă sufoc și că mă strâng pereții. A fost greu, numai un părinte înțelege asta. Dar am avut norocul să-l am pe soțul meu alături, ne-am sprijinit unul pe altul.
Când am intrat la terapie intensivă, după operație, am crezut că leșin, când am văzut-o cu toate tuburile alea. Aveam picioarele de gumă si realizam cât de mici și neputincioși suntem în fața lui Dumnezeu. Mulțumesc echipei medicale Monza, iar medicul Alexandru Thiery a fost îngerul păzitor al fetiței mele. Mă înclin în fața lor și mereu mă voi ruga pentru toate aceste făpturi minunate.
Se poate spune că acest coșmar s-a terminat pentru voi?
Așa cred și sper. Știți cum e vorba „nu-i da omului cât poate duce”. Ce să spun? Viața e plină de încercări.
Cum ți-ai descrie fata în câteva cuvinte?
Este un copil bun, sufletist și isteț, dar pe alocuri încăpățânat.
Ținând cont că e la vârsta adolescenței, aveți divergențe pe vreo temă?
Da, avem, mai ales pe tema hainelor și a machiajului. Copiii ăstia vor să fie mari, iar când vor fi mari vor regreta că nu mai sunt mici. Încerc s-o fac să înțeleagă că trebuie să-și trăiască copilăria cât mai frumos și să nu accelereze timpul, va avea tot timpul din lume să fie matură.
Care este sfatul de care ai vrea să țină cont întâi și întâi în viață?
Să nu uite să fie OM și să nu facă umbră pamântului degeaba. Să știe să iubească, să prețuiască tot ce are și să-și ajute aproapele. Lucrurile materiale nu reprezintă valori în viață.
Tu cu ce sfaturi ai plecat de acasă? Ți-au folosit?
Eu am plecat de acasă cu o mare dorință de a-mi depăși condiția. Am pornit de jos, am muncit pentru fiecare lucru și nu am uitat niciodată de unde am plecat.
Cum ai fost tu crescută? Ai schimba ceva?
Am crescut în creșa săptămânală, grădinița săptămânală și primii doi ani la școală cu internat. Mereu am suferit de dorul familiei, mi-a lipsit enorm și din acest motiv mi-am dorit enorm o familie. Acum o am și o țin lângă sufletul meu. Trecutul nu-l pot schimba, însă viitorul, da, și nu vreau să fac greșelile pe care le-au făcut părinții mei.
Ce planuri de viitor are Ana Cleopatra? E atrasă deja de un drum?
Vrea să facă medicină veterinară, iubește mult animalele și sper că va urma facultatea în România. Am s-o susțin în toate planurile și am s-o ghidez mereu spre lucruri benefice ei. Înainte de a-i fi mamă, sunt prietena ei și vorbim mult despre tot, nu avem secrete una față de cealaltă.
Ce relație e între fata ta și tatăl ei? În trecut spuneai că e departe de a fi perfectă. S-a mai schimbat ceva? Ce fel de tată e, mai ales acum, că e adolescentă?
Din păcate, eu pentru el n-am fost decât un trofeu, atât. Iar faptul că i-am dăruit un copil, nu a însemnat mare lucru pentru el, iar asta a dovedit-o mai ales după plecarea noastră. Cu toate astea, nu am niciun regret că m-am căsătorit cu el, altfel nu aș fi avut-o pe Ana, iar copilașul ăsta mi l-am dorit enorm.
Nici nu-l pun la zid, nici nu mă mai afectează, este doar o parte din trecutul meu. Că a ales să nu se implice în viața ei (nici măcar când a fost operată sau după), este decizia lui. Ana are noroc de cel mai bun tată din lume, pe Silviu, soțul meu. Părinte nu este ăla care îi dă viață, ci ăla care îl crește.
Dar tu și fostul soț, în ce relații sunteți? A rămas prietenie după iubire?
Mi-am dorit să avem relații normale, să vorbim, să creștem împreună copilul, dar nu și-a dorit nimic din astea. Cu toate astea, am un minim de respect pentru el pentru că este tatăl copilului meu. Și din acest motiv, sper să nu fiu nevoită să vorbesc vreodată deschis despre el. Bunul simț mă va caracteriza mereu, dar dacă sunt rănită, scot biciul.
Ai spus la un moment dat că fostul tău soț s-a recăsătorit chiar de ziua ta de naștere. Ce ai simțit?
I-a transmis copilului printr-un mesaj. Nu știu dacă asta s-a întâmplat de ziua mea sau cu o zi mai devreme, cert este că de ziua mea i-a dat acest mesaj. Și sincer, nici nu ma interesează, mă lasă rece.
Cum e Cezar la această vârstă? S-a conturat deja personalitatea lui?
Este zgubilitic, plin de energie și de multe ori nu ținem ritmul cu el. L-am dat la sport, face fotbal și înot, e bine, își consumă energia, își face prieteni, socializează și face mișcare. Când va mai crește puțin îl vom duce la volei sau baschet, cu siguranță va deveni un bărbat înalt. Acum, la 5 ani, deja măsoară 1.22 m și mă gândesc că are și cu cine să semene. ).
În rest, tipic vârstei lui, dar și sexului pe care îl poartă, uneori se întrece pe sine în obrăznicii, însă acești 7 ani de acasă încercăm să-i conturăm și să-l educăm cum știm noi mai bine.
Ce-i place să facă și ce l-ai vedea făcând pe viitor?
Este înnebunit după mașini și cursele de mașini. Că vorba aia, așchia nu sare departe de trunchi! Ne dorim ca pe viitor să facă sport de performanță, cred ca are toate calitățile unui viitor campion.
Cu cine seamănă? Ce ți-ai dori să moștenească de la tine, ce ai vrea să ia de la soț (nu neapărat fizic)?
Cred că seamană cu amândoi și ne dorim să ia ce e mai bun de la noi. Sunt oarecum trăsături comune, de exemplu pasiunea pentru mașini și dragostea pentru sport. Este tandru ca tatăl lui, dar motivat ca mine, este isteț ca taică-su și rebel ca mine. )
Au trecut (probabil), fluturii din stomac. Ce apreciezi cel mai mult la soțul tău?
Cel mai mult apreciez că este trup și suflet lângă mine. Atunci când știe că am nevoie de el, lasă orice și îl simt alături. Nu există săptămână în care să nu-mi aducă un trandafir și nu există nicio zi în care să nu ne spunem „te iubesc”. Sunt norocoasă, am fost hărăzită cu cel mai minunat om pe care-l puteam avea ca partener de drum în viață.
Ce știe să facă el și tu nu și invers?
El poate fi și un instructor excelent de schi pentru copiii noștri. Eu, chiar dacă schiez foarte bine, nu pot fi și un didact bun. Eu pot face orice, doar sunt femeie, soție și mamă și asta spune tot! )
La bucătărie cine intră și ce-i iese cel mai bine?
Noi suntem ca în bancul ăla: eu spăl vasele, el le usuca. ) Noroc că avem ajutor la bucătărie, pentru că eu de gătit mâncare, mai bine conduc mașini! Nu mi-a plăcut niciodată să gătesc, însă la șmotru și călcat rufe sunt cea mai tare!
Cum s-a schimbat viața ta în ultimii cinci ani, de exemplu? Ți-ai schimbat radical părearea vizavi de niște subiecte ori aspecte de viață?
Știu că nu prea mai particip la etape de motorsport, evit să-mi asum riscuri, am doi copii acasă și mă gândesc la ei tot timpul.
Cum era Roxana Ciuhulescu acum 10 ani și cum e acum?
Față de acum 10 ani, Roxana este o femeie fericită și împlinită, o femeie înconjurată de oameni care o iubesc și față de care ea dăruiește totul. Pentru mine, familia este totul!
Ce nu știe lumea despre tine? Ai un talent ascuns?
Știu să croșetez, o uneltire dobândită de la bunica. Când eram copil, croșetam ciorapi de lână și încă îi mai păstrez. Doar andrele să-mi mai cumpăr, este o activitate care mă liniștește. N-am mai făcut asta de mulți ani, iar fiică-mea cred ca ar fi uimită să mă vadă făcând asta.
Care este trucul de beauty la care ții cel mai mult, fără de care nu ai putea trăi?
Cel mai important „truc” pentru mine este sportul de care sunt dependentă. Prin sport mă întrețin fizic și psihic, mă ajută să mă detașez de gândurile negative și să mă încarc de bună dispoziție. Sper ca fizicul să mă lase să fac sport toată viața, este cel mai minunat mod de a mă întreține trup și suflet.
Cum arată o zi de weekend pentru voi?
În weekend ne place să lenevim în pijamale, să ne trezim după ora 9, să mâncăm omletă și să ne jucăm, să ne pupăm și câteodată să facem curățenie împreună. Duminicile dimineața mergem la Biserică, iar după masă să mergem sau să primim vizită de la prieteni.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 25Citește și:
Carmen Harra este convinsă că nepoata ei este reîncarnarea mamei sale: ”A venit înapoi”