Cum vi s-a părut rolul de membru al juriului într-un show de televiziune?
Chiar dacă am mai participat la alte jurii de televiziune, în trei rânduri, la Eurovision pentru Tinerii Dansatori de la Helsinki – Finlanda, Varșovia și Gdansk – Polonia, de data aceasta (n.r.: în ”Uite cine dansează”, la Pro TV) totul mi s-a părut total suprarealist! Dar aceasta nu înseamnă că nu a fost pasionant și, în ceea ce mă privește, chiar instructiv.

A fost mai dificil decât, poate, vi s-a părut înainte urmărind alte concursuri pe micile ecrane?
Și mai ușor și mai greu. Mi s-a părut greu pentru că am încercat să nu judec, ci să rămân eu însumi și asta nu doar ca artist, dar și ca iubitor de artiști si de artă. În fața unui act artistic nimeni nu poate (și nici n-ar trebui) să fie obiectiv. Din simplul motiv că nu există nimic mai subiectiv decât arta. Iar ușor mi-a fost pentru că îmi place să apreciez și să mă bucur de ceea ce propun alții.

Ce reprezintă dansul din unghiul dv., un coregraf de renume mondial cu multe premii și distincții internaționale în această ramură a artei?
Pentru mine, dansul este o artă totală și vie, reunind: Poezie, Arte Plastice, Muzică, ba chiar și scenariu și decupaj Cinematografic. Toate acestea realizate cu corpul și sufletul creatorului, dar și cel al interpretului. (n.r.: Cariera lui Gigi Căciuleanu a debutat când avea 14 ani. Printre altele, a studiat la Teatrul Bolshoi din Moscova și a câștigat primele premii internaționale la începutul anilor 70. În 1973 a creat Studioul de Dans Contemporan la Grand Theatre Nancy (Franța), apoi a condus Baletul la Teatrul de la Nancy. A fost decorat cu titlul de Chevalier în Ordinul de Arte şi Litere (Franța), în 1994 a fondat Compania Gigi Căciuleanu la Paris. A dansat și la Buenos Aires, Torino, Sao Paolo. La începutul anilor 2000 a condus Direcția Artisitică a Baletului Național din Chile.)

Privind la tot ce ați realizat, ce i-ați îndruma pe cei care își doresc extraordinar să se remarce prin succesul lor?
Le-aș sugera să nu se gândească numaidecât și numai la dobândirea succesului, ci la adevărul și la sinceritatea artei lor, fără de care, ca artiști, nu doar că n-ar putea rezista, dar nici măcar exista.

V-ați vedea cariera profesională transpusă într-un film? Și cine ar fi cel mai potrivit regizor?
Mă uit eu însumi la viața mea (nu numai cea de artist!) ca la un fim, realizat de un Mihalkov dublat de un Fellini… și cu „ceva” Bergman.

Dacă ați avea posibilitatea să schimbați un lucru, oricât de mic, din parcursul dv. care ar fi acela?
Trăim cu toții cu regrete mai mici sau mai mari, cu dorul de a putea schimba atâtea lucruri din parcursul nostru. Sunt tentat să cred că există concomitent mai multe realități, bifurcate la nesfârșit. Asta face că, într-una dintre aceste „replici” ale vieții noastre, ceea ce am fi dorit să schimbăm, s-ar putea că se întâmplă deja. Dar în același timp, cred cu tărie că Providența știe mai bine decât mine, și decât noi toți, ceea ce este bine să se întâmple și nu mi-ar plăcea să interferez în niciun fel în ale Sale planuri, chiar dacă aș putea-o face.

Cum este viața dv. în afara teatrului?
Un teatru!

Ați fost născut într-o zi de 13 mai. Personalitatea reflectă un Taur autentic? Ce atribute vă caracterizează?
Caracteristica principală: groaza și intoleranța năpraznică în fața oricărui tip de… coridă.

Pentru că am menționat ziua de naștere, care este cadoul care vi s-ar potrivi sau pe care vi l-ați dori la acest moment?
Mi-a dori cadoul, sau mai bine zis darul, să mi se acorde timpul și ocazia de a crea toate pe care le am în corp, în suflet și în minte.

Ați fost în toate colțurile lumii, ați locuit mulți ani în Franța. Ce ați sublinia că v-a învățat sau v-a ajutat să apreciați foarte mult experiența dobândită?
Așa cum geografia, de care pomeneați că mi-a fost dat s-o străbat, este făcută din urcușuri, coborâșuri, lungi linii drepte sau scurte frânturi de relief, tot așa este și drumul vieții. Am învățat că e mai benefic să-i apreciem și chiar să încercăm să-i iubim „peisajul” decât să-l „stricăm” în vreun fel sau altul.

În ce spectacole puteți fi văzut în stagiunea curentă a Teatrului Național din București și ce alte proiecte aveți pentru viitor?
„L’Om Dada” și „D’ale noastre” la TNB, „#EmojiPlay” la Teatrul Excelsior din București, „Vivaldi și anotimpurile” la Teatrul Național din Târgu Mureș. În 14 mai, la sala Media de la TNB, a avut loc un unic „Spectacol-Conferință” cu titlul: „Linii_Trasee_Semne_Sensuri” (n.r.: aniversare la împlinirea vârstei de 70 de ani a artistului).
Proiecte imediat după aceea? Creația unui spectacol cu numele de „Wolfgang”, cu (și pentru) Lari Giogescu, la UNTEATRU, pe muzică de Mozart și cu texte poetice pe care le-am scris special pentru această ocazie. Iar în cadrul Festivalului ENESCU, pe 7/8 septembrie 2017, la Opera Românà, o nouă creație cu muzica lui Rodion Scedrin: „Tragicomedy”.

ÎNTREBARE ÎNCUIETOARE

Am remarcat că în timpul jurizării vă ridicați în picioare. Este și o formă de apreciere față de participanți pentru efortul depus în actul artistic?
Da, ați spus-o foarte bine. În plus, sunt conștient de faptul că vedeta nu sunt eu, ci acei oameni care pe lângă calitatea lor de „star” au și curajul de a se lansa într-un concurs care este un eveniment unde li se cere să se autodepășească.

CASETĂ

Nu pot trăi fără…

Dificil de răspuns – ”Tocmai am pierdut pe cineva deosebit de drag și necesar… Așa că sper că mă veți înțelege dacă ocolesc această întrebare.”

Credit foto: Pro Tv