Într-o recentă postare pe Facebook, actrița în vârstă de 49 de ani a povestit câte ceva din copilăria ei. Chiar dacă ea, ca om, nu te interesează în mod special, n-ai cum să nu te raportezi la povestea ei, adevărată lecție de viață.
”Am crescut într-o familie de oameni inteligenți și cu mintea liberǎ, nu odihnitǎ. Am primit tot ce-și poate dori un copil, fǎrǎ sǎ cer nimic. N-am frustrări din copilǎrie legate de lipsuri de niciun fel. Poate doar tatǎl mi-a lipsit, dar în timp m-am obișnuit și cu asta. Apreciez ce au fǎcut mama și bunicii mei pentru mine, iar acum, la maturitate, realizez un lucru foarte important insuflat din copilǎrie. Niciodatǎ, dar niciodatǎ, în casa noastrǎ nu s-a folosit sintagma “ce-o sǎ zicǎ lumea?”
Într-o perioadǎ în care oamenii se fereau de oameni, vorbeau în șoaptǎ și ascultau pânǎ și radioul pe furiș, eu am crescut liberǎ. N-am fost învǎțatǎ sǎ acționez pe placul lumii. Mi s-a oferit șansa de a nu fi sclava pǎrerilor altora. Dacǎ greșeam, știau sǎ-mi explice cu ce am greșit, dar fǎrǎ sǎ aducǎ în discuție oprobriul public la care aș fi putut fi supusǎ.
Așa se face cǎ în 1991, la doar puținǎ vreme dupǎ ce ne-am eliberat ca nație (teoretic vorbind, cǎ practic n-o s-o facem niciodatǎ) am început sǎ fac cursuri de modeling. Apoi, dupǎ încǎ un an, ai mei m-au înscris la cursuri de actorie.
În accepțiunea mulțimii viețuitoare într-o țarǎ agrarǎ, asemenea preocupǎri erau semn clar cǎ ai o moralitate îndoielnică. Model, actrițǎ? Astea sunt activitǎți pentru curve. Așa fuseserǎ ei învǎțați din neam în neam.
Chiar se întâmpla adesea ca, dupǎ ce am intrat la facultate, atunci când ieșeam de la cursuri, niște muncitori urcați pe schelele de la clǎdirea de alǎturi, sǎ strige după noi: “Au ieșit curvele!”
Cam ce considerație meritǎ lumea asta? Câtǎ importanțǎ sǎ dai pǎrerii unor astfel de mizerii pe parcursul vieții tale? Când vreodatǎ vor fi ei relevanți? Niciodată”, scrie Nouria Nouri, acum profesoară de actorie, pe contul de Facebook, acolo unde postează și mai multe fotografii din acea vreme.
Până și George Mihăiță a recunoscut!
Și tot în spiritul acestei idei, continuă într-o altă postare. ”Da, eu sunt. Aveam 18 ani, eram elevă în clasa a XII-a la Liceul Pedagogic, participam la un concurs de Miss și știam deja de vreo 6 ani ce vreau să fac în viață.
Aici, la proba de talent, spuneam un monolog. Proastă alegere în acel context, dar prea puțin m-a interesat. Părerea celor din sală veniți să vadă fete și atât era prea puțin importantă, eu aveam ceva să spun și am spus.
George Mihăiță, care era în juriu, a venit la mine și m-a apostrofat părintește spunându-mi că eu n-ar trebui să fiu acolo, că eu ar trebui să fiu pe scena unui teatru. L-am asigurat că așa va fi, trebuie doar să termin liceul.
Când ai un vis de împlinit, luptă pentru el! Bazează-te pe tine, pe ce poți și știi tu, dar nu călca pe cadavre, nu te folosi de oameni! În meseria mea ești obligat să faci compromisuri. Eu n-am făcut și am resimțit asta multă vreme.
Nu mă poate arăta nimeni cu degetul din cei care mă cunosc cu adevărat, dar pot inventa povești cei care habar n-au cum și cine sunt. Este un risc pe care mi l-am asumat de când mi-am ales meseria aceasta.
Când iubești ceea ce faci și îți afli menirea, zgomotul de fond nu contează. Dacă trebuie să te lupți pentru visul tău, luptă-te, nu renunța la primul eșec și ai încredere în forțele tale! Rămâi demnă, integră, muncește mult și va veni vremea când vei culege roadele. Asta îi învăț pe copiii mei și pe cei cu care lucrez”, mai scrie Nouria Nouri, cea care, împreună cu fostul soț are deja doi copii mari. Băiatul ei a împlinit recent 24 de ani, iar fata, cea care ăi seamănă leit, e în clasa a VIII-a.
Iar faptul că îi seamănă nu e o exagerare, după cum se poate vedea din pozele de mai sus, inclusiv cele din prima tinerețe a actriței.
Citește și: