Costel Bojog, drama neștiută din viața actorului de stand-up: „Fetița mea s-a născut cu Trisomie 21”

La 43 de ani, Costel Bojog rămâne unul dintre cei mai iubiți artiști ai scenei românești, cucerind publicul printr-un umor autentic și plin de viață. Deși binecunoscut pentru stilul său spumos, a fost mereu discret când vine vorba despre viața personală. Până de curând, se știa doar că este căsătorit cu Liudmila Bojog, specialistă în dezvoltare personală și angajată a unei școli Waldorf din București.

Împreună au trei copii, despre care, până la această apariție, detaliile erau puține. La podcastul lui Măruță, însă, artistul a lăsat scutul jos și a împărtășit o latură a sa mai puțin cunoscută, dezvăluind fragmente intime din universul său familial.

Costel Bojog, dezvăluire rară, dureroasă și prețioasă, în premieră

”Am o familie foarte frumoasă, am o soție, am trei copii, asta nu trebuia să fie spus, dar am zis na, dacă tot se filmează. Am o soție foarte frumoasă, trei copii, am și două pisici. Formăm o familie monovenituală, pentru că doar eu aduc bani în casă, doar eu fac bani în această familie. Eu sunt singura sursă de venit.În același timp este și o familie polichetuituală, se cheltuie în draci la noi în familie. Se cheltuie în draci, în sensul că se cheltuie în copiii noștri”, spunea, în urmă cu 5 ani, comediantul.

Astăzi, însă, Costel Bojog a făcut o dezvăluire rară și prețioasă, oferind, în premieră, detalii importante despre familia sa numeroasă și plină de lumină.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce zodii sunt candidații la alegerile prezidențiale 2025. Trei dintre ei sunt Fecioară

Fiul cel mare, Paul, are acum 11 ani și deschide șirul bucuriilor din casa Bojog. La puțin peste un an după nașterea sa, familia s-a mărit cu Petru, acum în vârstă de 9 ani. însă venirea pe lume a celui de-al doilea fiu nu a fost lipsită de emoții – Petru s-a născut prematur, un început fragil pentru un băiat care avea să crească puternic, sub protecția iubirii părintești.

”Ce vreau să zic, apropos de relația noastră și mai ales de Liudmila e că momentan e mai mult decât iubire. Am respect foarte mare pentru ea ca femeie puternică. Nu știu dacă mai pot găsi acum o femeie care să fie puternică ca ea. Am trecut împreună prin niște momente destul de grele”, a adăugat Costel despre partenera lui de viață, în contextul nașterii premature a lui Petru. ”S-a născut la 6 luni și un pic, 27 de săptămâni, era cât un puiuț de ăla de la Avicola. Efectiv, când mi l-a pus în palmă am înghețat când am văzut că e atât de mic. Mintea funcționează foarte interesant când vine vorba de anumite șocuri. Pur și simplu mă uitam… Ce e cu ăsta, măi frate de e atât de mic, uite și tu cât de mic e!. Astea erau gândurile mele în acel moment când copilul nostru… nu știam dacă trăiește sau nu. Dar am fost tot timpul pozitiv și am avut chestia asta de speranță.” După o lună și un pic de stat în spital, micuțul Petru, acum în vârstă de 9 ani, a fost externat.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Gabriela Lucuțar, Regina Întunericului, tort-sicriu de ziua ei. Toată lumea a rămas mască atunci când a văzut mesajul morbid

”După Petru, am început să folosim protecție”, a glumit Costel, după ce a menționat că aceasta nu a fost o sarcină planificată, soția lui crezând că nu va putea rămâne însărcinată atât de repede după primul copil.

În urma unei întâlniri intime spontane, fără protecție, Liudmila i-a propus lui Costel să facă vasectomie – o sugestie pe care comediantul a primit-o nu doar cu deschidere, ci și cu un entuziasm neașteptat. ”În 2 săptămâni eram și operat! Dureroasă a fost operația pentru că nu a prins anestezia la început. A durat 30-40 de minute, am mers crăcănat vreo 3-4 zile. După vreo 3 săptămâni, vine Liudmila la mine, eu scriam ceva la birou, mi-aduc aminte și acum”.

Ce i-a spus soția le-a schimbat viața pentru totdeauna: ”Bă, mie mi-a întârziat ciclul. Mie mi-a întârziat ciclul… și nu știu care e faza zic OK, du-te și-ți ia un test de sarcină. Și se duce și ia un terț de sarcină și se o aude deodată o voce… Costeeeel! Și efectiv, las pixul și foaia așa și zic: Nu cred, nu cred! Deci, cel mai prost din istoria vasectomiei sunt eu. Vine și mi-arată… vine și mi-arată testul așa, două liniuțe: Am rămas însărcinată!”

Băi, frate! Ai de capul nostru! Zic: ”Ok, frate, asta este…” Dar, dacă știam, n-o mai făceam, naibii, n-o mai făceam! Pe cuvânt! Că după operația asta am ajuns „greu de ucis”, „greu de oprit”.

Am rămas atunci… Costel, greu de oprit! În august, când am făcut, fără să știu că rămăsese deja. Odată, mi-a zis: „Bă, hai să nu mai facem cu… ce părere ai despre…?” A fost o singură dată fără prezervativ și… a rămas! Yes, yes!”

Și, bineînțeles, după aia a fost: „Bă, asta e!” Eu, oricum, m-am bucurat, adică a fost o chestie foarte… na! Și apoi afli că o să fii tată de fată. Și apoi au mai venit și alte informații, care ne-au transformat în niște părinți și mai și.”

”Am fost anunțați de către doamna doctor ginecolog, la vreo 4-5 luni, că sunt niște semne”

Unul dintre cele mai tulburătoare și emoționante momente ale interviului a fost mărturisirea sinceră a lui Costel, care, pentru prima dată, a vorbit despre provocarea profundă din viața sa de tată. Cu o emoție greu de ascuns, comediantul a dezvăluit că fiica sa a fost diagnosticată cu Trisomie 21, o afecțiune genetică cunoscută sub numele de sindrom Down. Această condiție, cauzată de prezența unui cromozom 21 suplimentar, vine cu provocări semnificative, de la dificultăți intelectuale la probleme de sănătate, dar pentru Costel, fiecare zi alături de ea este o lecție de iubire, curaj și acceptare.

”Și apoi am aflat că o să fiu tată de fată și apoi au mai venit și alte informații care ne-au transformat în niște părinți și mai și. Păi Pia are Trisomie 21. S-a născut cu Trisomie 21. Care înseamnă un fel de sindrom Down. Am fost anunțați de către doamna doctor ginecolog, la vreo 4-5 luni, că sunt niște semne. Un pic aici la ceafă, cu niște degete la picioare, un pic așa și… Da, nu prea am povestit despre lucrurile astea, acum sunt foarte ok despre să povestesc. La început a fost băi, tu ce părere ai? Cum vezi toate lucrurile astea? Eu sunt mai pragmatic din punctul ăsta de vedere.

A fost băi, a venit pe lume așa… o nasc o facem facem să fie bine și așa mai departe și am îmbrățișat foarte fain este e altceva trebuie să fii deodată un altfel de părinte. Deci ți se schimbă total gândirea și bineÎnțeles că vine la pachet cu foarte multe momente de… nu știi ce să faci. Nu știi cum s-o iei și te deschide foarte puternic pentru un ajutor care nu mai ține de realul ăsta adică m-a și dus într-o zonă în care m-a apropiat de Dumnezeu. Câteodată rămâneam pur și simplu așa suspendat, rătăcit, confuz, fără cale. Sunt optimist ca om, dar câteodată sunt niște lucruri… Nu știu, fără Dumnezeu nu știu cum aș fi rezistat. Te simțeai la un moment dat vinovat, la modul Doamne am fost departe.

”Cred într-un Dumnezeu care te ajută”

Nu am gândurile astea, nu cred într-un Dumnezeu care pedepsește și nu cred că e o pedeapsă Da, clar nu e o pedeapsă și clar nu există un Dumnezeu care pedepsește. Cred într-un Dumnezeu care te ajută cumva prin fiecare om, îi ajută pe toți, noi toți unii pe ceilalți ne ajutăm. Orice naștere și orice copil îl consider un dar de la Dumnezeu care te ajută foarte mult să evoluezi. Pentru binele tău suprem înalt. Asta este o credință de a mea, nu vreau să intru în polemici despre lucruri pe care oamenii le văd altfel și așa mai departe. Fiecare are dreptul să vadă într-un fel lucrurile și așa le văd.

Întrebat de Măruță cum e cum e traiul cu ea, Pia, dacă au nevoie de cineva care să îi ajute și dacă fac diverse terapii cu micuța. Costel a răspuns: ”Facem o grămadă de chestii, trebuie să lucrezi cu orice copil care vine cu un handicap, trebuie să lucrezi mai mult, n-ai ce să faci trebuie să îl ajuți cu terapii, cu kinetoterapie, cu logoped, cu sport, să se integreze cu ceilalți.

Are aproape șapte și o înscriem la școală la clasa pregătitoare. Ea e foarte mișto, e foarte foarte drăguță. Foarte drăguță isteață, veselă, e și amuzantă, este o bucurie. Sunt niște oameni foarte faini. Adică te învață lucruri, te învață să vezi lumea altfel și e foarte mișto. Încă nu am curajul și încă nu am găsit o perspectivă să pot să vorbesc la stand-up sau prin ce fac eu, prin lucrurile pe care le fac eu să pot să le povestesc oamenilor. Cât de faini sunt copiii cu sindrom Down și cât de mișto sunt și că trebuie îmbrățișați, susoținuți, incluși, nu marginalizați.

”Oamenii se simt rău când au un astfel de copil, le e rușine”

Oamenii se simt foarte rău când au un astfel de copil și le e rușine și încearcă să-i țină undeva, să-i ducă la niște școli cu nevoi speciale și doar acolo să-i lase. Adică n-au deschiderea asta să fie…Bă, sunt oameni ca noi, doar că au procesul e mai încetinit.

Nu contează chestia asta, poți să fii prieten cu oameni cu handicap, poți să îi integrezi în societate, să îi înveți, să înveți în stilul lor, să descoperi în stilul lor. Sunt niște oameni cu o iubire… Deci Pia, când te ia o dată în brațe sau când face câte o glumă și râde cu toată gura, îți schimbă toată starea. Pia e fata lui tata. Când sunt plecat – ea nu reușește să vorbească așa cum ar trebui la vârsta de șapte ani, copiii cu sindrom Down au limba un pic mai groasă în spate și atunci nu poate să pronunțe e un pic complicat dar ea totuși înțelege foarte bine și vorbește la modul…Tati, vreau tati acasă! Să vină acasă nu zice Să vină acasă. Cât sunt plecat, când ajung, primul lucru este să ne băgăm direct în pat. Vine și se cocoloșește așa în mine, e cel mai fain sentiment pe care îl ai vreodată. Se schimbă cumva prioritățile în viață. Pe la 30 și ceva de ani, tu crezi că viața o să te ducă așaaa și deodată vin niște lucruri de genul ăsta care îți schimbă total perspectiva, felul de a vedea lucrurile, prioritățile.

”M-am urcat băut pe scenă, am stricat spectacole”

Apropo, consideram înainte, consumând alcool, consideram că astea erau momentele în care puteam să te descarci, să mă descarc. Și așa a fost, ducă-se. Nu mai am nevoie și nu le mai văd la modul ăsta. Erau niște frici pe acolo, erau niște îndoieli, erau niște momente de slăbiciune, vulnerabilitate etc. Am mai avut momente în care m-am urcat băut pe scenă și am mai stricat spectacolele cu faptul că am fost amețit pe scenă și nimeni nu știa. Eu chiar cred că sunt ajutat de Dumnezeu căci mă rog Lui și să mă ajute în această situație. Nu-i așa viața, nu mai trebuie să mai îmi fie frică, trebuie să o iau și să găsesc soluții și am căutat soluții, unele care nu sunt neapărat cele mai ortodoxe soluții, dar sunt soluții de a mă pune pe the right track. Să mă pună pe calea cea dreaptă.

Ce înseamnă pentru mine să fiu un bărbat, ce înseamnă pentru mine să fiu tată, soț și mi-am pus niște întrebări singur și cu ajutorul unor terapii și mi am pus întrebările: Ce fel de bărbat vreau să fiu? Vreau să fiu bărbatul ăsta care este atent, care este prezent cu copiii, un soț atent, nu mai vreau să mai fiu aglomerat în creier și cu foarte multe pofte, că eu merit sau că viața e așa mișto pentru că o văd pe Instagram sau pe Tiktok sau pentru că îi văd pe alții că… Ce mișto de ăia că se distrează, ce mișto de ăia că nu știu ce, că beau… Bă, frate eu ce vreau, eu cum vreau să fiu, că mai e un pic din viața asta.

Nu știu cât mai e Dumnezeu, nu știu cât mă mai ține aici. Mi-am dat seama că vreau să fiu! Să trăiesc, să mă bucur, să mă bucur, să mă bucur alături de ei. Să am mintea clară și limpede, să am energia aia bună și nu frecvența aia nasoală de mahmur și așa mai departe. Supărat și vinovat, tot timpul rușinat. Mă blamam foarte tare pentru niște lucruri, pentru lucrurile astea pe care le am făcut crezând că mă distrez. Hai mă, așa te distrezi? A doua zi să fii rupt când vin copiii la tine… Du-te un pic, că mă doare capul și nu pot să mă joc acuma cu tine pentru că trebuie să bolesc două zile.

”Mă sperie faptul că trăiește în România”

Măruță a prins ocazia să îl întrebe ceva delicat: ”A trebuit să treacă mult timp după ce s a născut Pia până ai putut să vorbești de chestia asta cu apropiații?”

”Băi, nu prea am vorbit, să știi, cu multă lume despre chestia asta. Mulți o să afle acum, da, pentru că acum mă simt destul de confortabil să povestesc. A trecut un pic de timp, mă simt destul de <> să o fac.

Mi-e teamă să nu fie considerată fiica mea cutare, mi-e teamă că n-o să fiu în stare să-i oferi cea mai bună educație, cel mai bun trai. Pentru Pia mă sperie faptul că trăiește în România și că românii nu sunt atât de educați și deschiși în această problemă cu oamenii cu handicap mă sperie. Și încep să scriu lucrurile astea fără să mai caut să mă ascund sau să mă amorțesc căci așa mi-a fost dată viața și așa trebuie s-o iau. Cât mai treaz și cu mintea cât mai clară. E timpul să mă maturizez, că și despre asta e vorba.

C-am tot copilărit. Stand up-ul ăsta a venit cu o poftă la început. Mamă, ce tare sunt, o să ajung un star, la la la. Și ce șmecher, pot să fac ce vreau. Și nu mi spune mie nimeni niciodată nimic. Eu mă urc pe scenă cum vreau eu și este o imaturitate Este o falsă constrângere a familiei, a situației și așa mai departe și prin alcool găseam această evadare, această fugă. Hai s-o iau cu mintea cât mai limpede așa cum e, că mi se pare faină viața fără să fiu blurat, amețit și confuz.”

VEZI  GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Costel Bojog, cu Dumnezeu în suflet de când era mic

Măruță: ”Dar știi ce voiam să te întreb cum s a întâmplat chestia asta cu apropierea de Dumnezeu?” Costel: ”O aveam de când eram mic. A fost în jurul meu prezent de când eram mic, ai mei credincioși. Maică-mea e din Bucovina. Ei sunt cu credința, cu biserica, cu tot tot tot. Era comunitatea de la țară împreună cu preotul. Adică asta am văzut de când eram mic și mi-a plăcut. Și atunci… M-am pierdut undeva în perioada de adolescență și în perioada de adolescență și post adolescență un pic, că și ascultam death metal. De când am intrat la facultate pot să zic că acolo m-am regrupat. Dă, Doamne, dacă iau examenul ăsta, mă las de nu știu ce și nu știu cum. Și așa mai departe.”

Costel Bojog a fost mereu un artist autentic, un comediant care a știut să transforme realitatea în hohote de râs, dar acest interviu ne-a arătat o altă latură a sa, mult mai profundă și mai emoționantă. Confesiunile sale, pline de vulnerabilitate și sinceritate, ne-au adus mai aproape nu de Costel-artistul, ci de Costel-omul.

În fața vieții, cu toate provocările și bucuriile ei, Costel nu s-a ascuns. A vorbit despre frici, despre greutăți, despre iubirea necondiționată pe care o poartă familiei sale și despre drumul său către maturizare. Această mărturisire rară ne face să-l privim cu și mai multă admirație, nu doar ca pe un om al scenei, ci ca pe un tată dedicat, un soț devotat și, mai presus de toate, un om care învață, zi de zi, ce înseamnă iubirea adevărată.

FOTO Facebook/Instagram

Citește și

Cine e iubita lui Cătălin Bordea. Comediantul, liniștit și îndrăgostit, în sfârșit! Imagini rare cu femeia superbă care i-a vindecat inima rănită

Valentina Pelinel și-a dus copiii în vacanță la Miami, să se întâlnească cu frații și surorile lor. Poze cu familia reunită: „Sufăr și eu când îi văd suferind”

Gheorghe Hagi a împlinit 60 de ani. Familia, marea slăbiciune a Regelui: soție devotată, fiică actriță, fiu fotbalist. Ce mesaje i-au transmis copiii