Actriţa Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în Bucureşti. A absolvit Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, la clasa profesoarei Marioara Voiculescu, potrivit site-ului Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, www.tnb.ro.
În adolescenţă, a practicat mai multe sporturi, printre care şi tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa naţională, menţionează Agerpres, care citează din Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România.
Carmen Stănescu a debutat în teatru în 1945, cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa ”Fraţii Karamazov” după Dostoievski, jucată la Teatrul ”Constantin Nottara”. Tot în anul 1945 a început să joace şi pe scena Teatrului Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti. Aici a interpretat, de-a lungul anilor, peste 30 de roluri.
Carmen Stănescu, 7 decenii de carieră
La Teatrul Constantin Nottara a mai jucat în piesa ”Bună seara, domnule Wilde”, după Oscar Wilde (regia Alexandru Bocăneţ, 1971), iar la Teatrul Municipal, în piesa ”Iubire pentru iubire” de William Congreve (regia Emil Mandric, 1970).
De-a lungul carierei a jucat alături de alţi mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finţi, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic şi mulţi alţii.
Carmen Stănescu a fost distribuită şi în numeroase filme: „Doi vecini” după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); ”Telegrame” după I.L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); ”Bădăranii” după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); ”Runda 6″ (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); ”Tinereţe fără bătrâneţe” (regia Elisabeta Bostan, 1969); ”Fraţii Jderi” (regia Mircea Drăgan, 1974); ”Muşchetarul român” (regia Gheorghe Vitanidis, 1975); ”Premiera” după Aurel Baranga (regia Mihai Constantinescu, 1976); ”Povestea dragostei” (regia Ion Popescu Gopo, 1976); ”Războiul de Independenţă”, serial de televiziune (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977), potrivit volumului ”1234 cineaşti români” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
:contrast(8):quality(75)/https://thumbor.unica.ro/unsafe/920x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertateapentrufemei.ro/wp-content/uploads/2023/04/carmen-stanescu-2.jpg)
A interpretat roluri şi în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori, precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu, Jean Constantin şi alţii. La 16 iunie 2003, actriţa Carmen Stănescu şi-a lansat volumul ”Destăinuiri”, apărut la Editura Universal Dalsi. Cu prilejul lansării volumului, Radu Beligan aprecia că ”destăinuirile lui Carmen Stănescu sunt scrise cu o cuceritoare sinceritate şi cu o adâncă simplitate”, iar scriitorul Fănuş Neagu spunea despre ea că „este o tulburătoare actriţă imposibil de egalat”.
I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincţii, atât pentru arta actoricească, cât şi pentru performanţele sale sportive: titlul de ”Maestră a sportului” (1952), titlul de ”Artistă emerită” (1964), Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelenţă în teatru, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii ”Femeile de succes ale anului 2004″.
Carmen Stănescu și Damian Crâșmaru, poveste de dragoste care a durat 63 de ani. I-a unit o chiflă cu șuncă
În anul 1955, Carmen Stănescu întâlnește marea dragoste a vieţii sale, pe actorul Damian Crâşmaru, cu care a format una dintre cele mai longevive perechi de actori, atât pe scenă cât şi în viaţă. Iată ce povestea actrița despre momentul în care s-a îndrăgostit.
„Jucam rolul titular din «Doamna nevăzută», de Calderon de la Barca, când Gabriel Dănciulescu, partenerul meu, s-a îmbolnăvit şi a trebuit să fie înlocuit peste noapte cu Damian Crâşmaru. Era în 1955. Aveam 30 de ani şi o carieră de zece ani pe scena Teatrului Naţional, unde ajunsesem încă din anul II de Conservator. Damian Crâşmaru avea 24 de ani şi abia terminase studiile, ca şef de promoţie.
În spectacol, avea să joace rolul celui care se îndrăgostea de personajul interpretat de mine. Într-o pauză, la repetiţie, el avea o chiflă cu şuncă, iar eu, cum sunt gurmandă, probabil că aşa căscam nişte ochi la şunca lui, încât mi-a oferit-o. El e cu şase ani mai mic şi mă văzuse jucând şi mă aprecia, dar de îndrăgostit cred că s-a îndrăgostit văzând că mâncam cu atâta poftă”, a povestit Carmen Stănescu pentru jurnalspiritual.eu.
Carmen Stănescu și Damian Crâșmaru s-au căsătorit în anul 1957, iar cununia religioasă au făcut-o în 1961, la Sinaia. Nu au avut copii.
Damian Crâșmaru, declarații emoționante despre soția lui
Iată ce declara Damian Crâșmaru cu 7 luni înainte ca soția lui să se stingă din viață. “Actriţa Carmen Stănescu nu e deloc bine. A făcut o gonartroză şi nu mai poate merge (n.r. afecţiune cronică a genunchiului, cu evoluţie progresivă, prin care cartilajul se degradează progresiv, cu apariţia durerii şi limitarea mobilităţii). Ea a fost şi campioană la atletism, la suta de metri, a fost sportivă mare, a mai practicat şi alte sporturi, a fost cinci ani în echipa națională de tir.
La vârsta ei, doctorii se tem să o opereze, pentru că e posibil să apară şi alte complicaţii. Merge destul de dificil, nu mai joacă nicăieri şi, sincer, nici eu nu mai vreau să joc. Am peste 66 de ani de teatru. Am urcat în scenă de 19.900 de ori. Au fost săptămâni în care am jucat de 14 ori, au fost dăţi când am căzut în scenă sau când m-au dus la balamuc”, declara Damian Crâșmaru pentru Click!, în septembrie 2017. Câteva luni mai târziu, pe 11 aprilie 2018, soția lui se stingea din viață, iar el a rezistat un singur an fără ea. Actorul Damian Crâșmaru a murit tot într-o zi de 11, pe 11 iulie 2019, la vârsta de 88 de ani.