Carmen Tănase: ”Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am o viață atât de plină!”

 

În acest an, chiar începând cu Ziua Internațională a Femeii (8 martie) ați devenit Ambasador al fericirii, la Happy Channel. Ce înseamnă pt dv. acest nou început?
Happy Channel (fostul Euforia TV) este un proiect în care eu cred cu toată forța. Mi-a plăcut de la bun început absolut tot: numele canalului, rolul de ambasador și valorile pe care le promovează acest post de televiziune. Asadar, este un început de bun augur pentru mine și sper să fie pentru toți cei care îi vor deveni telespectatori.

Care credeţi că sunt marile dv. avantaje în faţa publicului?
Poate că această întrebare ar trebui s-o adresați publicului. Ei sunt cei care cred în mine, care mă urmăresc și văd cel mai bine „marile mele avantaje”. Cred, oricum, că verdicitatea mea, ca om și ca actor, faptul că nu încerc niciodată să fiu ceva ce nu sunt sau să par ceva ce nu sunt reprezinta un atu.

Simțiți că se vor regăsi multe femei în cazurile prezente în reality-show “Dreptul la fericire”?
Bineînțeles! Cele cinci doamne, foarte curajoase de altfel, sunt exponatele unor drame și traume prin care trec zeci, sute și mii de alte femei.

Ce vă dă putere, încredere în propria persoană?
Meseria mea, oamenii dragi mie și starea lor de bine, care devine și a mea.

Sunteţi una dintre cele mai cunoscute actriţe din România. Cu cât eşti mai cunoscut, cu atât ai ceva mai mult de câștigat sau și de pierdut?
Nu există o situație de viată care să beneficieze doar de avantaje sau doar de dezavantaje. Când ești cunoscut ai parte de ambele, în principiu: ai și de câștigat, dar și de pierdut. Câștigi iubirea celor care te admiră, de exemplu, dar, pe de altă parte, pierzi mult în zona de intimitate a vieții. E greu să mai ții ceva doar pentru tine, când te cunoaște atâta lume. Iar exemplele desigur pot continua.

Aţi simţit vreodată că aţi fost confundată cu personajele interpretate?
Da, mi s-a mai întâmplat…

Primiți scrisori, mesaje din partea publicului, acum în era digitală? Folosiţi des Internetul?
Folosesc, bineînțeles, Internetul chiar în fiecare zi. Primesc mesaje din partea publicului sub toate formele posibile și îmi fac o imensă plăcere.

Cât de des vă vedeți și vorbiți cu Tudor, fiul dv.?
Tudor este adult, este foarte ocupat cu proiectele proprii, însă ne auzim în fiecare zi. Ne și vedem foarte des, ne sfătuim în multe privințe.

Având în vedere că Tudor este regizor și ați jucat deja într-un proiect de-ale sale, v-ar plăcea să repetați experiența?
Sigur că mi-ar placea! Oricând! (n.r.: Tudor Parhon, fiul actriței, are vârsta de 27 de ani și nu locuiește în România. Tânărul a absolvit Facultatea de Regie în Olanda, iar pentru lucrarea de licență a realizat un film de scurt metraj în care rolul principal a fost jucat chiar de mama lui).

Cum vă vedeţi pe sine la acest moment și ce vă doriți pentru viitorul apropiat?
Îmi doresc să fiu sănătoasă, să am putere să fac ce-mi place, așa cum îmi place. Mă văd așa cum mă vedeți și voi, probabil: un om normal, cu tot felul de proiecte la care muncește și care îi ocupă tot timpul. Dar nu mă plâng, ba dimpotrivă. Multumesc lui Dumnezeu că am o viață atât de plină!

 

ÎNTREBARE ÎNCUIETOARE

Care credeți că este locul pe care îl meritați în lumea artistică românească?
Nu m-am gândit niciodată la întrebarea asta. Nu știu, eu mă simt bine acolo unde sunt, îmi place enorm ceea ce fac și sper că se simte și se vede acest lucru. Asta mi se pare cu adevărat important. În rest, mă rog să fiu sănătoasă eu și toți cei din jur.

Nu pot trăi fără…

Tudor – ”Fiul meu, Tudor. Cum să explic de ce viața mea n-ar fi completă fără el?! Explicațiile sunt de prisos, cred.”
Actorie – ”Meseria mea, deoarece mă definește.”
Oamenii dragi mie – ”Fără oamenii dragi, și mă refer la familia și prietenii din viețile noastre, nici nu am avea sens.”

 

Credit foto: Happy Channel