Vinetele sunt recomandate în boli cardiovasculare, renale, diabet, reumatism, gută, scrofuloză, constipație și în afecţiunile pancreatice, ca stimulent.

”Relativ târziu introduse în culturile agricole din Europa (sec. al XV-lea), provenind din India, China şi Birmania, unde cresc în stare sălbatică, pătlăgelele vinete sunt mult apreciate pentru valoarea lor culinară, însă se digeră mai greu, fiind mai puţin recomandate sau chiar contraindicate în afecţiunile stomacale şi intestinale”, observă dr. farmacist Ovidiu Bojor.

Vinetele conțin potasiu și au puține calorii

Conţin 92% apă, 1,3% protide, 0,2% lipide, 5,5-6% hidraţi de carbon şi numeroase săruri minerale: sodiu 5 mg%, 220 mg% potasiu, 10 mg% calciu 15 mg% fosfor, 0,5 mg% fier, 15 mg% sulf, precum şi magneziu, mangan, zinc, cupru, iod, ca microelemente. Pătlăgelele vinete conţin cca 4 ug% vitamina A, 0,05 mg% din vitaminele Bl şi B2, 0,06 mg% niacină şi cca 6 mg% vitamina C. Ca atare (fără ulei!), au valoare energetică redusă: 27 kcal la 100 g parte comestibilă. ”Vinetele au şi proprietăţi uşor diuretice, sedative şi tonice în anemie. Îmunătățesc respirația și oxigenarea sângelui. Scad efectul nociv al noxelor din mediu”, adaugă Ovidiu Bojor. Ajută și la menținerea tinereții sistemului nervos și a mușchilor.

Atenție! Dacă nu faci asta vinetele pot fi toxice!

Vinetele se consumă sub formă de preparate culinare. Pentru a avea un efect bun, ar trebui să mănânci câte 50 g de pătlăgele vinete, cel puțin trei zile la rând. Trebuie, totuși, să fii atentă: vinetele acumulează o substanță toxică, solanina. Pentru a le consuma fără grijă, înainte de preparare se țin câteva minute în apă clocotită. Pentru uz extern se folosesc frunzele proaspete sub formă de cataplasme, în arsuri, abcese, hemoroizi.

Sursa foto: 123rf.com