Vindecă-te prin talasoterapie. Puterea vindecătoare a mării

„Cu baia de mare propriu-zisă (talasoterapie) se pot asocia și baia de aer, de soare, de nisip, ungerile cu nămol sapropelic și activitatea fizică în apă. Toate prezintă proceduri specifice și se asociază celorlate forme de tratament practicate în stațiuni, cu indicații și doze stabilite de medicul specialist, în mod individual, potrivit fiecărui pacient”, remarcă Dr. Mihaela Marinică, Medic primar Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie. Cura marină ajută la dezvoltarea armonioasă a copiilor, prin stimularea și reglarea funcțiilor endocrine, ajută metabolismul și mai ales asimilarea calciului. Și la adulți, îmbunătățește imunitatea, previne evoluția și frecvența bolilor respiratorii. Previne sau întârzie apariția artrozei.

Citește și: Marea vindecă boli gratuit. Vezi ce ai de făcut ca să profiți de asta

Talasoterapie: tratament diferențiat pentru fiecare pacient

„Hidroterapia cuprinde tratamentul prin baie în apă de mare, de lac sau în bazine deschise sau acoperite. Tratamentul este diferențiat după sezon, temperatura apei, salinitate, starea mării sau a lacului (valuri), vârsta și antrenamentul pacientului, afecțiunile tratate. Efectul băilor este excitant și tonic, într-o apă mai rece și agitată, și sedativ, într-o apă caldă și liniștită. Un alt efect important este cel antialgic. De asemenea, în apă pacientul se va misca mai ușor. Indicațiile kinebalneoterapiei sunt: sechele posttraumatice (fracturi, entrose, politraumatisme), distrofii de creștere, scolioze, cifoze, boli articulare degenerative (artroze), boli articulare inflamatorii (în afara puseului), suferințe ale discului intervertebral (lombalgii, lombosciatalgii etc.), suferințe neurologice (polinevrite, paraplegie, tetraplegie), afecțiuni musculare de tipul miopatiilor, suferinte cardiace și pulmonare pentru programe de reantrenare la efort,” spune Dr. Mihaela Marinică.

Contraindicații pentru talasoterapie:

tuberculoza pulmonară;
infecții de orice fel;
boala ulceroasă, hepatita cronică persistentă;
unele boli endocrine: hipertiroidia, boala Basedow, hiperestrogenismul, sindromul ovarian de menopauză;
fibromatoza uterină sângerandă;
boli cardiovasculare în stadii avansate;
nevroză astenică în forme hiperreactive;
cancer sau stări precanceroase.