Leacuri tradiționale românești. Sunt eficiente și acum

Cele mai utilizate leacuri tradiționale românești folosesc mai ales alimentele, dar și niște plante cunoscute pentru calitățile lor vindecătoare. Brusturele, traista-ciobanului, sunătoarea, scaiul-vânăt, menta dar și usturoiul, varza, hreanul sau ridichea neagră erau folosite de români pentru a trata cele mai obișnuite afecțiuni.

Citește și: Ierburi și leacuri folosite de părintele Arsenie Boca pentru suferinzi

Leacuri tradiționale românești: Siropul de ridiche neagră

Unul dintre cele mai cunoscute leacuri tradiționale românești pentru tuse este siropul de ridiche neagră. Se taie felii, se presară cu zahăr și se acoperă. O altă variantă este să scobești ridichea și să o pui deasupra unui pahar. Pui îanuntru zahăr sau miere. După 24 de ore, se strânge sucul și se administrează trei-patru lingurițe pe zi. Un ingredient uitat în prezent la acest leac este hreanul. ”În ridichea scobită se adăuga, pe lângă miere sau zahăr, hrean ras. Se cocea la cuptor. Din sucul care se lăsa se luau trei-patru linguriţe pe zi. Tot în medicina tradiţională se recomandă aplicaţii locale cu ridiche rasă în dreptul plămânilor (pentru pneumonii) sau în dreptul ficatului (pentru stările congestive ale acestuia)”, scrie dr. farmacist Ovidiu Bojor.

Leacuri tradiționale românești: Remedii cu castane

Din castanele sălbatice care se găsesc în parcuri poți face leacuri bune pentru reumatism și varice. Castanele culese se usucă în încăperi aerisite cu temperatură plăcută, timp de trei săptămâni. Apoi, le pisezi cu tot cu coajă în piuă până se mărunțesc suficient. După aceea, se macină în mașina de cafea. În caz de varice sau flebită se fac cataplasme cu patru linguri de făină amestecată cu patru linguri de iaurt. Preparatul se pune pe zona afectată, după care se acoperă cu o folie de nylon și se leagă, fără a strânge. Se lasă timp de una-două ore. Procedeul se repetă zilnic sau o dată la două zile. Pentru reumatism, se poate prepara o soluție, după cum urmează: se zdrobesc 40 de castane proaspăt culese. Se pun într-un borcan peste care se adaugă alcool, astfel încât să le acopere. Se lasă 20 de zile la macerat, după care se strecoară. Se masează cu acest preparat zona afectată de câte ori este nevoie. Are efecte bune și în caz de guturai. În acest caz, se aplică în zona spatelui și a cefei, după care bolnavul stă câteva ore bine învelit la căldură.

Leacuri tradiționale românești: Scaiul vânăt pentru tuse

Scaiul vânăt (Eryngium planum) este un ”vechi remediu tradiţional românesc utilizat cu rezultate bune în tusea convulsivă. Această acţiune a fost confirmată şi de unele cercetări farmacologice. Extractele apoase din aceasta plantă au şi acţiune diuretică. Era utilizat din vechi timpuri pentru a trata tusea convulsivă, acţiune confirmată şi de cercetări ştiinţifice. Se recomandă şi ca diuretic. Se prepară sub formă de decoct din două linguri de plantă la o cană cu apă. Se beau una-două căni pe zi în mai multe reprize. Nu prezintă contraindicaţii”, observă farmacistul.

Leacuri tradiționale românești: Cataplasme pentru reumatism

Cataplasmele sunt indicate în cazul durerile reumatice sau articulare. Frunza de brusture și varza sunt bune antiinflamatoare, de folos și dacă ai o entorsă. Se scoate nervura frunzei proaspete, se zdorbește cu o sticlă pe un fund de lemn, se aplică pe locul afectat şi se leagă cu o faşă. Se schimbă de două ori pe zi. Și usturoiul are un efect bun în tratarea acestor probleme. Se face un amestec din părți egale de miere și usturoi pisat și se aplică pe zona afectată, după care se acoperă. Se lasă să acționeze timp de două ore.

Leacuri tradiționale românești: Preparate cu hrean

”Hreanul era folosit în anemii, lipsă poftei de mâncare, gastrite hipoacide, dar și ca antidiareic și diuretic marcant. Era recomandat în hidropizie, gută, reumatism, probleme respiratorii, astm sau bronşită. Nu se recomandă în afecţiuni renale acute. În medicina tradiţională românească, era folosit și ca adjuvant în afecţiuni cardiace: cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală şi hipertensiune arterială. Ca antiparazitar, hreanul are o acţiune tenifugă remarcabilă. Se consumă ca atare, în scopuri condimentare. Pentru combaterea teniei se recomandă să fie consumat timp mai îndelungat, alături de ceapă şi fructe crude. În uz extern, diminuează durerile reumatismale, articulare nevralgiile intercostale şi dentare. În acest scop, se aplică sub formă de cataplasme pe zona dureroasă. Se face infuzie din 15-20 g de hrean la litrul de apă. Se lasă apoi la macerat timp de 12 ore. Se beau două căni pe zi, între mese. Se prepară un vin tonic și antianemic, prin macerare timp de 24 ore a 30 g de hrean ras la un litru de vin. Se strecoară şi se ia câte un păhărel de 50 ml înainte de mese,” spune dr. farmacist Ovidiu Bojor.