Sfânt român în Țara Sfântă

Sfântul Ioan Iacob cel Nou sau Hozevitul a venit pe lume la 23 iulie 1913, pe malul Prutului, în comuna Păltiniș, județul Botoșani, ca unic copil al unei familii de țărani credincioși. La botez a primit numele Ilie. La foarte frageda vârstă de 3 ani, a rămas orfan de ambii părinții. A fost crescut de bunica sa, care a murit în 1923. A fost luat de un unchi, a urmat școli bune și s-a dovedit a fi studios, fiind mai mereu cel mai bun elev din școală.

În 1933, a intrat în obştea Mânăstirii Neamţ, lucrând la infirmerie şi la biblioteca mânăstirii. Și-a satisfăcut și stagiul militar, dar a revenit la viața monahală. A primit numele de călugăr Ioan în 1936. În același an, a plecat către Țara Sfântă, rămânând la Mânăstirea Sfântul Sava de lângă Betleem, vreme de 10 ani. Cunoscând bine limba greacă, traducea scrieri religioase, dar și scria învățături și versuri duhovnicești.

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a fost pustnic

Pe la 1940, a luat calea pustniciei. Trăia într-o peșteră din pustiu și se hrănea doar cu pesmeţi şi puţine fructe. În anul 1947 a fost hirotonit diacon în Biserica Sfântului Mormânt, egumen al Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe Valea Iordanului. Într-o zi de miercuri, pe 4 august 1960, și-a simțit apropierea sfârșitului, deși avea doar 47 de ani. S-a împărtășit, iar în zorii zilei de 5 august s-a stins din viață.

După 20 de ani, trupul său a fost găsit întreg, răspândind o mireasmă plăcută. Sfintele moaște au fost depuse în biserica Sfântul Ştefan din Ierusalim, unde vin zilnic pelerini ca să se închine la ele. A fost trecut în rândul sfinților de către Biserica Ortodoxă Română abia în vara lui 1992, sub numele Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ – Hozevitul. El este patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi.

Sursa foto: creștinortodox.ro