Toți creștinii care își pomenesc morții se pregătesc pentru prima sâmbătă din an când vor fi moșii de iarnă 2025. Calculată în funcție de data Paștelui, sâmbăta dedicată moșilor de iarnă va fi în ziua de 22 februarie 2025.

Moșii de iarnă 2025 este praznicul care precede Duminica Înfricoșatei Judecăți, duminica în care biserica a stabilit Lăsata Secului de carne. Astfel, moșii de iarnă 2025, cu toate obiceiurile și tradițiile lor, îi ajută pe creștini să intre în Postul Paștelui și să se pregătească sufletește prin ajunare și rugăciuni pentru Învierea Domnului.

Ce sunt moșii de iarnă în tradiția poporului român

În multe zone din țară, sâmbăta morților din luna februarie, care precede Postul cel Mare, este cunoscută drept ”sâmbăta părinților”. Alături de moșii de toamnă, care se vor ține în anul 2025 pe data de 1 noiembrie, moșii de iarnă 2025 reprezintă ”moșii cei mai mari de peste an”.

Moșii sunt părinții și bunicii, cei care ne-au dat viață și care nu mai sunt printre noi. În sâmbăta morților, noi, urmașii lor, trebuie să îi pomenim pentru toate cele bune pe care le-au făcut pe pământ, trebuie să ne rugăm și să ne închinăm pentru sufletele lor și să dăm câte ceva de pomană pentru pacea lor pe lumea cealaltă.

Cuvântul ”moș” era folosit în popor cu un mare respect pentru bătrâni. Orice copil sau tânăr trebuia să se adreseze bunicului său sau bătrânilor din sat cu apelativul ”moș”. În unele regiuni, nici nu exista termenul de bunic, nepoții adresându-se celor mai în vârstă din familie cu termenul ”tata-moșu”. Iar acest termen nu însemna bătrânețe și neputință, ci înțelepciune, bunătate și îngăduință. Românii își cinstesc în mod deosebit morții, moșii care s-au dus dintre noi, și pentru care au grijă să facă pomeni și să aprindă câte o lumânare la sâmbăta morților. 

Cum se stabilește praznicul moșilor de iarnă

Praznicele moșilor de peste an se calculează întotdeauna în funcție de data Paștelui și totodată în funcție de Postul cel Mare al Paștelui.

Parastasul pentru moșii de iarnă se va face în fiecare an în sâmbăta dinainte de Lăsatul Secului de carne, care anunță începutul Postului Paștelui.

Moșii de iarnă 2025 se țin pe data de 22 februarie. A doua zi, pe 23 februarie, este Duminica Înfricoșatei Judecăți și se lasă sec de carne, adică nu se mai consumă deloc preparate cu carne toată săptămâna, până pe 2 martie și apoi tot postul Paștelui.

După aceasta, urmează Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când se lasă sec de brânză și ouă, iar pe data de 3 martie începe Postul cel Mare și cel mai lung din an, care ne pregătește pentru Învierea Domnului.

Ce preparat tradițional are o semnificație aparte la moșii de iarnă 2025

Când se apropie zilele de moși, toate gospodinele care vor să pregătească o pomană se întreabă ce să mai pună la pachete și în vasele pe care le oferă în amintirea celor decedați.

Conform tradiției, sâmbăta morților de iarnă este singurul mare praznic în care se împarte carne. În popor li se mai spune moșilor de iarnă și moșii de piftii, pentru că este o adevărată tradiție să se pregătească mici vase cu piftie de porc și să se împartă în amintirea părinților și bunicilor.

Așadar, pe lângă tradiționala colivă, este aproape obligatoriu să pregătești piftie de porc sau de curcan, deoarece ea are o semnificație aparte.

Este ultima zi în care se mai consumă piftie, o delicatesă pe care românii o pregătesc pentru masa de Crăciun și care era asociată din vechime cu sărbătorile mari de iarnă. Moșii de iarnă fiind ultimul praznic la care se mai mănâncă preparate din carne, piftia a devenit o adevărată tradiție. Nu trebuie să uităm nici de sarmale, deoarece și ele se pregătesc în mod ritualic la moșii de iarnă.

În tradiția noastră, acest praznic este, poate, cel mai îndestulat și cel mai bogat din toate praznicele închinate moșilor de peste an. La moșii de iarnă 2025 este musai să mâncăm sarmale și piftie, preparate cu care ne vom mai întâlni abia de Crăciun.  

Cum pregătești vasele de pomană

Creștinii care fac pomană la moșii de iarnă, trebuie să pregătească din timp bucatele în vase noi și să meargă la biserică, unde se ține parastas. Ca la orice pomană, nu trebuie să lipsească vasul cu o colivă făcută din grâușor fiert, cu nucă și miere.

Alături de colivă, se mai aduce la biserică un alt vas în care se pun bucate din toate mâncărurile pregătite pentru pomană. De obicei, gospodinele pregătesc la moșii de iarnă 2025 piftie de porc, bucăți de friptură de porc sau de pasăre cu pilaf, orez cu lapte, plăcinte cu brânză, colaci și mere sau prăjituri. În Transilvania, gospodinele dau de pomană chec cu mere, iar în Bucovina, pregătesc plăcinte cu brânză dulce.  

Toate aceste vase trebuie însoțite de un pahar de vin roșu și de o lumânare. În zona Moldovei se mai dă de pomană și un prosop sau un ștergar de bucătărie, alături de bucate. 

Întotdeauna, când se dă un vas cu mâncare de pomană se aprinde lumânarea, lumina ei reprezentând sufletul celor adormiți care așteaptă pe lumea cealaltă, în lumina lui Dumnezeu.

Tradiții și obiceiuri creștinești în sâmbăta morților de iarnă

Cinstea care li se aduce moșilor în popor face cinste tuturor celor care își pomenesc morții. Așa cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.

Dincolo de rugăciuni și pomeni, românii au respectat dintotdeauna tradițiile de moși. Datoria oricărui creștin, la moșii de iarnă 2025, este să meargă la biserică și să pregătească din timp câteva farfurii cu pomană. Dar în sâmbăta morților, nimeni nu trebuie să mai gătească, să dea cu mătura sau să facă diverse treburi în gospodărie.

Femeile mai bătrâne din sat spun că, dacă mături prin casă, arunci gunoiul în gura morților, ceea ce reprezintă un mare păcat.

Sâmbăta morților se cinstește prin parastasul de la biserică și pomană, dar și prin rugăciune și odihnă. Femeile nu lucrează, nu spală rufe și nu dau cu mătura. Se spune că cine spală rufe la moșii de iarnă, va tremura tot anul de frig ca piftia.

De altfel este și ultima zi din iarnă în care se mai mănâncă piftie. A doua zi, fiind Lăsata secului de carne, creștinii nu mai pot mânca nici piftie, nici alte preparate din carne. Pot mânca doar ouă și brânză sau lapte. Iar o credință veche spune că, piftia rămasă de la moși, nu se mai păstrează. Ea trebuie aruncată în troaca porcului. Dacă se mai consumă piftie și a doua zi, se întoarce iarna grea cu viscol și nămeți mari care întârzie primăvara!

foto: Shutterstock