Când se sărbătorește Crăciunul pe stil vechi 2025. Tradiții și obiceiuri

Crăciunul pe stil vechi 2025 se sărbătorește la o distanță de 13 zile față de Crăciunul pe stil nou, pe care ortodocșii îl țin pe data de 25 decembrie. În pofida acestui decalaj, în comunitățile de creștini care păstrează vechiul calendar iulian, sărbătoarea are același farmec și este înconjurată de tradiții frumoase și pline de tâlc.

De ce există 13 zile între Crăciunul pe stil nou și Crăciunul pe stil vechi

În Imperiul Roman se foloseau, în vremurile antice, două calendare: unul egiptean de 365 de zile și unul roman, de 355 de zile. Niciunul dintre calendare nu era perfect, pentru că exista un decalaj față de calendarul natural al Soarelui. Diferența de 11 zile între cele două sisteme era compensată prin adăugarea, o dată la trei ani, a unei luni suplimentare de 27 de zile, denumită Intercalaris, pentru a alinia calendarul lunar cu cel al Soarelui.
Din cauza acestui decalaj, împăratul roman Iuliu Cezar a luat decizia, în anul 46 i.Hr., de a adopta un calendar întocmit de astronomul egiptean Sosigene, iar noul calendar a primit numele de calendarul iulian sau calendarul universal valabil în tot Imperiul Roman.

Cu toate acestea, între calendarul iulian și ritmul solar a existat de la bun început o diferență de 11 minute care avea să crească și să se adune cu timpul. 500 de ani mai târziu, astronomii au verificat acest lucru și au propus conducătorilor bisericii să îndrepte calendarul, deoarece urmau să fie decalate datele marilor sărbători precum Crăciunul sau Paștele. Rectificarea a venit mult mai târziu. Abia în anul 1923, la Constantinopol, s-a hotărât oficial trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian. A fost un moment istoric, deoarece Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. Creștinii pe stil vechi respectă în continuare calendarul iulian, în timp ce creștinii pe stil nou au adoptat calendarul gregorian.

Între cele două Crăciunuri există azi 13 zile diferență, iar Crăciunul pe stil vechi 2025 este sărbătorit pe data de 7 ianuarie.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi

Comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni, basarabeni, armeni sau sârbi sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.   

La consf[tuirea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o crede potrivită. Cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat calendarul gregorian astfel: Patriarhia Ecumenica de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) si Biserica Ortodoxă Română (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urmă calendarul iulian. Ele au fost urmate de Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxa din Polonia (1924), Biserica Ortodoxa din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxa din Finlanda (1917), Biserica Ortodoxa Bulgară (1968). 

În anul 2023, Ucraina a luat decizia de a sărbători Crăciunul tot pe data de 25 decembrie, în același timp cu majoritatea țărilor creștine, astfel că multe familii de ucrainieni din România sărbătoresc și ele Crăciunul în aceeași zi cu românii.

Au ramas cateva Biserici Ortodoxe care păstrează calendarul iulian neîndreptat. Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă si Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, se numesc „pe stil vechi”, pentru că praznuiesc Paștele și toate sărbătorile după vechiul calendar, adica după „stilul vechi”.

Crăciunul pe stil vechi 2025. Tradițiile minorităților creștine

În ajunul Crăciunului pe stil vechi, când românii ortodocși sărbătoresc Boboteaza, lipovenii, armenii sau sârbii se pregătesc să meargă la biserică pentru Nașterea Domnului. Copii și tinerii din comunitățile minorităților creștine merg și ei cu colinde în seara de Ajun, pe data de 6 ianuarie. Ei împodobesc colaci și crenguțe de brad și merg pe la casele vecinilor să ducă vestea Nașterii Domnului.

După răsăritul primei stele pe cer, creștinii pe stil vechi se pregătesc pentru cina din ajun, o cină sfântă la care se servesc bucate de post. Moldovenii, lipovenii sau sârbii pregătesc câte 12 feluri de bucate tradiționale pe care le servesc în numele celor 12 apostoli. Acestea trebuie să fie toate de post precum supa de legume, mâncarea de prune, grâul fiert, sarmalele de post, ciuperci cu usturoi și diverse dulciuri de post. Fiecare membru al familiei trebuie să guste din cele 12 feluri de mâncare.

Credincioșii sârbi pregătesc și ei mese bogate pentru Crăciun. Dar în ziua de Ajun țin post, așa cum se ține în toată lumea creștină. În seara de Ajun, se merge la slujbă la biserică, apoi acasă se pune în sobă un trunchi de stejar care simbolizează sănătatea și prosperitatea în anul care vine.

Tot în Ajun, se pun sub fața de masă fire curate de fân și bani, care se țin acolo până la Bobotează, pe care o sărbătoresc pe data de 19 ianuarie. Apoi, fânul se scoate și se pune în iezlea animalelor, iar banii se dau copiilor pentru un an mai bun și mai bogat.

Copiii basarabeni merg și ei cu colindul, iar Crăciunul este așteptat cu pâine curată. Gospodinele coc niște colaci mici numiți crăciunei, sub forma cifrei opt. Crăciuneii se leagă la icoane și se țin acolo până la Sf. Gheorghe când se scot și se dau la animale să fie sănătoase și mănoase.

foto: Shutterstock