3 tradiții frumoase pentru solstițiul de vară 2024

Așa cum ne-am obișnuit în fiecare an, în jurul zilelor de 20 – 21 iunie sărbătorim Soarele, Sânzienele și Drăgaica, sărbători însoțite de numeroase tradiții frumoase.

Anul acesta, solstițiul de vară 2024 are loc joi, pe data de 20 iunie. Noaptea de 20 spre 21 iunie 2024 va fi cea mai scurtă din timpul anului. Dar, după data de 21 iunie, zilele încep să scadă treptat și nopțile vor crește până când vor deveni egale cu ziua la echinocțiul de toamnă care va avea loc pe data de 22 septembrie.  

Lumina Soarelui la solstițiul de vară 2024

Ziua de 20 iunie va fi ziua cea mai luminoasă, deoarece Soarele se ridică la unghiul maxim față de orizont și ne vom bucura de lumina zilei timp de 15 ore și 32 de minute.

Pe data de 20 iunie, Soarele va răsări la ora 5:31 și va apune puțin după ora 21. Va urma cea mai scurtă noapte a anului care va dura 8 ore și 28 de minute.

Datorită faptului că ziua solstițiului este cea mai lungă și vedem Soarele mai mult timp pe cer, mulți oameni pot crede că Pământul se află mai aproape de Soare. Din contră, în această zi, Pământul se află în cel mai îndepărtat punct, dar emisfera nordică în care se află și România este înclinată către Soare și primește mai multă lumină și căldură.

Ieși la plimbare pe câmpie, pe culmea unui deal sau la malul mării în seara solstițiului de vară și te vei bucura de cel mai lung apus. Pe data de 20 iunie va dura mai mult până când Soarele va coborâ sub linia orizontului. De aceea, apusurile din luna iunie sunt cele mai lungi și romantice.

La miezul zilei, cine își caută umbra va descoperi că este foarte scurtă. Razele soarelui pică aproape perpendicular, iar umbra ta va fi cea mai scurtă din tot anul în ziua solstițiului de vară.

De unde vine denumirea de solstițiu

Termenul solstițiu vine din limba latină și înseamnă ”soarele care stă”. Acesta este compus din cuvintele ”sol”, adică soare, și ”stitium” care vine de la verbul sisto – sistere care însemna a rămâne, a sta, a fi constant…

În timp ce în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă care marchează începutul iernii astronomice.

Ca atare, solstițiul de vară este ziua în care Soarele stă cel mai mult timp pe cer și luminează pământul. În multe țări de pe glob, ziua solstițiului de vară era o adevărată sărbătoare a Soarelui. Ziua Soarelui era celebrată prin tot felul de ritualuri și tradiții, dar o bună parte din ele au fost uitate. 

Sânzienele și Drăgaica, sărbătorile solstițiului

La solstițiul de vară începeau să înflorească sânzienele, spirite benefice transformate în flori, după cum spuneau poveștile din bătrâni. Femeile invocau puterea sânzienelor prin cântece de dragoste și le purtau în păr. Sânzienele sunt flori mici și galbene, cu câte patru petale așezate în cruce.

Ele invocau de asemenea prin dansuri și cântece Drăgaica, un spirit benefic și protector al familiei, al iubirii și al naturii. În vechime, în multe sate se alegea o fată frumoasă, care era împodobită cu flori și juca simbolic rolul Drăgăicii. Ea pornea cu alai prin sat să aducă voia bună, împărțea flori și spice de grâu femeilor care îi apăreau în cale să aibă o vară bogată și mănoasă.  

Trei tradiții frumoase de păstrat la solstițiul de vară 2024

Românii sărbătoreau solstițiul și lumina Soarelui cu numeroase tradiții în mare parte uitate. Dar obiceiul de a culege sânziene dimineața devreme sau de a aprinde focuri în seara solstițiului pentru a celebra lumina Soarelui. Multe tradiții și obiceiuri s-au uitat, dar unele dintre ele au rămas scrise în culegerile de folclor, iar în unele zone încă se mai păstrează

Roua binecuvântată

În multe regiuni, fetele se spălau pe față cu roua adunată de pe flori în dimineața solstițiului de vară. Roua aceasta curată ca lacrima avea proprietăți magice, le făcea mai frumoase, le păstra tinerețea și le aducea în cale dragostea pe care o doreau.

Aurul magic

În alte regiuni, femeile adunau sânziene și flori de leac, apoi făceau o infuzie cu apă clocotită și flori binefăcătoare. Într-un castron de lut, turnau apa parfumată cu seva florilor și puneau o mică bijuterie de aur, de obicei o cruciuliță, un inel sau un cerceluș de aur.

Mica bijuterie de aur reprezenta Soarele cu toate puterile ei binefăcătoare. Apoi se spălau pe chip cu această apă să fie frumoase și luminoase precum Soarele, să aibă parte de belșug și rodnicie, precum aurul.

Baia ritualică

De asemenea, în seara solstițiului, exista obiceiul să se facă o baie ritualică în apa în care au fiert ierburi de leac și flori magice de sânziene. Această baie alunga durerile și suferințele din trup, aducea sănătate și vitalitate sau fertilitate femeilor tinere care își doreau copii.

foto: Pexels.com