Biserica a catalogat manuscrisele de la Nag Hammadi apocrife, ba chiar eretice. Acestea conțin o serie de legende și mituri despre facerea lumii, dar și numeroase texte cu instrucțiuni și învățături religioase, printre care câteva evanghelii în care sunt pomenite numele lui Iisus și ale apostolilor săi.

Cunoașterea, un mit controversat în Vechiul Testament

Importante pentru cercetători sunt, însă, două texte care ar putea schimba perspectiva în care privim Biblia. Prima dintre ele, denumită Cartea Adevărului, descrie apariția omului pe pământ și împărăția lui Dumnezeu din perspectiva șarpeului. Acesta este caracterizat drept un animal înțelept, care le oferă lui Adam și Evei șansa de a cunoaște universul și toate tainele lui. Dumnezeu este cel care se opune pentru că vrea să păstreze misterele lumii departe de muritori.

Învățăturile lui Iisus către Iacob

Un al doilea manuscris de la Nag Hammadi, deosebit de important pentru cercetătorii de azi, este o copie în limba greacă a așa numitor învățături pe care Iisus le-ar fi lăsat lui Iacob. Se pare că aceste sfaturi sau învățături le-ar fi transmis Isus după înviere, înainte de înălțarea la cer, în zilele în care el a vizitat câteva dintre cele mai importante persoane din viața sa. În sfaturile sale se distinge tema centrală a suferinței, pe care muritorii de rând trebuie să o accepte ca pe ceva inevitabil.

Gnosticismul, repudiat de Biserică

Manuscrisul conține totodată mențiuni despre Apocalipsă și a fost tradus în greacă pentru a servi studiului acestei limbi de către tinerii învățăcei. El era destinat celor care împărtășeau curentul creștin al gnosticismului pe care, însă, părinții vechi ai bisericii l-au repudiat.

În concepția gnosticilor, lumea nu era construcția unui Dumnezeu unic și generos, ci rezultatul unui hazard cosmic, iar omul era purtătorul unei scântei divine cu ajutorul căreia ar putea depăși lumea materială pentru un univers mai bun. Dar această evoluție nu poate fi atinsă decât prin cunoaștere, o concepție pe care Biserica avea să o respingă încă de la începuturile sale.

Textele de la Nag Hammadi, o altă perspectivă asupra religiei

În toate textele descoperite în Egipt, Iisus se arată mai degrabă ca un înțelept sau ca un filosof care a pus bazele unei noi credințe despre viață și despre credință. Sunt câteva manuscrise în care Iisus nu este descris murind pe cruce, iar din altele se desprinde ideea că Iisus nu ar fi fost un om, ci o ființă spirituală mult evoluată.

Cert este că traducerea acestor texte dezvăluie o cu totul altă perspectivă asupra credinței la începutul creștinismului și deschide numeroase interpretări despre viața și învățăturile lui Iisus.

sursa foto: Shutterstock