Majoritatea oamenilor se plânge că timpul trece tot mai repede, pe măsură ce înaintează în vârstă. Dar ceasul are tot 60 de minute și la 15 ani, și la 65 de ani. Cu toate acestea, după ce trecem de jumătatea vieții, avem impresia că zilele se scurtează și că timpul nu ne mai ajunge. Oamenii de știință au observat că, pe măsură ce îmbătrânim, schimbările biologice din organism sunt însoțite și de scăderea nivelului de dopamină, supranumită ”hormonul plăcerii”. La vârste înaintate, când nivelul dopaminei este mult mai scăzut decât în tinerețe, experiențele prin care trecem nu ne mai oferă aceleași trăiri intense și aceeași satisfacție, par mult mai diluate și mai scurte. Pe de altă parte, activitățile zilnice devin o rutină cu trecerea anilor, iar puterea obișnuinței ne dă impresia că se petrec mult mai repede. Ți s-a întâmplat și ție să uiți, spre exemplu, că ai încuiat ușa casei dimineața. Ești atât de obișnuită cu acest gest, care a devenit reflex, încât mintea nu îl mai înregistrează în timp. Biologul american Robert Southern, care studiază de câteva zeci de ani efectele îmbătrânirii asupra abilității de a percepe timpul, consideră că, o dată cu înaintarea în vârstă, capacitatea de a estima corect timpul se deteriorează. Conform studiilor sale, un tânăr de 20 de ani va ghici mai ușor când trece un minut, spre deosebire de o persoană de 70 de ani care va avea impresia că un minut trece mult mai repede.
Modul în care percepem timpul este un mister
Rutina vieții de zi cu zi, obișnuința și ușurința cu care faci anumite activități îți lasă impresia că totul se petrece mult mai repede. Doar evenimentele noi sau situațiile inedite în care te implici emoțional lasă în urma lor o amintire puternică și senzația că au durat mai mult timp decât în realitate. Modul în care percepem evenimentele deosebite, fie ele fericite sau nu, alterează și modul în care percepem timpul. Spre exemplu, poți avea senzația că te-ai căsătorit de șase sau șapte ani, când, în realitate, ești căsătorită deja de zece ani, dar ceremonia a lăsat o amprentă puternică asupra ta și ai senzația că a trecut mai puțin timp de atunci. În cele din urmă, modul în care percepem timpul rămâne un mister. Oamenii de știință nu au descoperit încă ce parte a creierului este responsabilă cu percepția temporală. Avem un ceas biologic, care reglează nevoia de odihnă, dar nu ne ajută să numărăm secundele, minutele sau zilele.
credit foto: 123rf.com