Ce ascund simbolurile ezoterice din mănăstirile românești

Simbolurile ezoterice, elementele din astrologie sau desenele profane se ascund printre icoanele creștine din mănăstirile noastre vechi. În prag de mare sărbătoare, creștinii aflați în pelerinaj le privesc cu uimire, dar au și ele un rost care trebuie interpretat tot din perspectiva credinței.

Cine ar picta astăzi într-o biserică simboluri ezoterice sau elementele zodiacului ar fi grav sancţionat pentru încălcarea canoanelor. Dar şi pe vremea Moldovei feudale, când au fost pictate frumoasele mănăstiri din Bucovina, tipicul religios trebuia urmat întocmai. Numai că pictorii din acele vremuri au reprezentat o excepţie în peisajul picturii creștine. Este surprinzător să vezi, pe pereții Voronețului, cele douăsprezece zodii, înfățișate pe un pergament ţinut în mâini de îngeri, în apropierea lui Dumnezeu. Astrologia a fost din vremuri străvechi repudiată de Biserică, astfel că prezenţa simbolurilor astrologice pe zidurile mănăstirii este o taină pe care nu o putem descifra în întregime. Teologii spun că zodiile reprezintă în această scenă constelațiile și întregul univers ocrotit de îngeri. Mesajul este acela al credinței universale și al puterii fără hotare pe care Domnul o arată lumii. Surprinzătoare sunt şi alte simboluri din interiorul Voroneţului, care te duc cu gândul la hexagramă şi la religia iudaică. Unii ar spune că seamănă mai degrabă cu reprezentarea grafică a atomului, alții ar spune că hexagramele sunt simboluri oculte, folosite adesea în magia neagră. Pe de altă parte, hexagrama este formată din două triunghiuri și poate fi asemuită cu Steaua lui David, din tradiția iudaică, un simbol care semnifică protecția divină.

Floarea vieții, o moștenire veche

Surprinzător, un alt simbol ezoteric a devenit unul din elementele esențiale ale geometriei sacre și a fost adoptat și în bisericile noastre. Stranele de lemn, porțile sau zidurile unor mănăstiri și biserici românești vechi sunt decorate cu floarea vieții, așa cum se poate vedea la Mănăstirea Cernica. Sub forma unei stele mai simple sau a unei flori complexe, simbolul apare adesea pe porțile de lemn maramureșene fiind reprezentarea Soarelui și totodată a puterii divine. Este o figură geometrică de o simetrie fără cusur, compusă din cercuri egale suprapuse, un tipar universal care arată perfecțiunea creației lui Dumnezeu și întreaga lume cu istoria ei ciclică. Cea mai veche reprezentare a florii a fost descoperită în Egipt, în Templul lui Osiris, dar ea apare în multe curente religioase din Orient și Europa veche, inclusiv pe obiectele descoperite din perioada dacică.

Ochiul atoatevăzător, printre simbolurile controversate

Triunghiul în interiorul căruia se află un ochi, specific artei plastice egiptene, și-a făcut loc și pe zidurile unor biserici românești, sub influența icnografiei apusene. Bogat în semnificații variate și contestat în spațiul ortodox, el este văzut drept Ochiul lui Dumnezeu, cel care vede și știe totul, cel care veghează asupra tuturor muritorilor și îndreaptă nedreptățile. Nu întâmplător, el a fost pictat sau sculptat mai ales la intrarea în mănăstiri, acolo unde poate vedea toată suflarea creștinilor chemați la rugăciune, iar un un exemplu este Mănăstirea Neamț (foto). Cu toate acestea, ochiul atoatevăsător nu este un simbol creștin. Chiar dacă triunghiul amintește de Sfânta Treime, el este la origini pictograma unei piramide, deoarece ochiul atoatevăzător provine din ochiul zeului Ra, zeul Soarelui din Egipt.

foto: 123rf.com/Adina Stănilă