Multe taine ascunde muntele sfânt şi multe ni se arată şi azi, doar că nu ştim să le citim în profunzime.
Legende străvechi spun că vârful Ceahlăului ar fi adăpostit, cu 7.000 de ani în urmă, cetatea uriaşilor, care au trăit pe aceste meleaguri înainte de daci. Erau descendenţii unui popor prea puţin cercetat, care au găsit adăpost în Muntii Carpati şi care le-au transmis strămoşilor noştri o bună parte din credinţele şi ritualurile lor religioase. Uriaşii sunt nume de poveste în toate legendele şi miturile omenirii, iar pe teritoriul ţării noastre arheologii au descoperit dovezi ale existenţei lor. Scheletele unor fiinţe umane de peste 2,50 m înălţime au fost scoase la lumină în localitatea Scăieni, din judeţul Buzău, iar altele la Argedava, în judeţul Giurgiu. Cum săpăturile s-au făcut în perioada comunistă, dovezile au dispărut cine ştie pe unde, în tainiţele vreunui laborator din Bucureşti. Se pare că descendenţii acestor uriaşi ar fi construit o cetate în vârful Ceahlăului. Forma de piramidă a vârfului Toaca poate să nu fie întâmplătoare, săpată de ploi şi de vânt, ci de unelte primitive din piatră.
► Muntele sacru
Mulţi istorici consideră că Ceahlăul a fost muntele sacru al dacilor, Kogaion, muntele pe care se arăta Zamolxe şi în peşterile căruia existau altare de rugăciune. Poate fi doar o simplă teorie, cert este că în preajma acestui masiv au fost descoperite dovezi ale practicării ritualurilor religioase care datează încă din vremurile precreştine. Pentru unii, este cel de-al doilea munte sfânt al creştinătăţii, după celebrul Athos, din Grecia. Pentru alţii, este un depozit de spiritualitate şi istorie, prea puţin cercetat. Aici ţineau sfaturi de taină regii daci şi preoţii acelor vremuri, căutând mila şi porunca lui Zamolxe. Ba chiar există scrieri vechi care spun că cea mai importantă adunare a anului avea loc pe 6 august. Nu întâmplător, poate, este ziua în care, pe Ceahlău, are loc un fenomen cu totul ieşit din comun. În aburii boabelor de rouă ia naştere silueta fantomatică a unei piramide, care pare să trezească din trecut sufletul unei cetăţi dispărute.
► Fantoma piramidei
În fiecare an, la aproape 49 de zile de la solstiţiul de vară, în preajma zilei de 6 august, Ceahlăul ne dezvăluie una din tainele sale mai puţin cunoscute. Deasupra muntelui, se ridică fantoma unei piramide din umbre albăstrui, sculptată parcă din ceaţă de razele soarelui. Trebuie să urci pe vârful Toaca, atunci când este senin, la răsărit, ca să ai parte de minunata privelişte. Vârful aurit de soare al piramidei se pierde spre înălţimile cerului, luminând parcă drumul ascuns care leagă vârful muntelui de sălaşul zeilor. I se spune Calea Cerului şi, alături de Umbra Piramidei, par să fi fost două elemente esenţiale ale cultului Soarelui, practicat în masivul Ceahlău înainte de răspândirea credinţei în Zamolxe.
► Iluzie sau fenomen straniu?
Piramida din Ceahlău este o iluzie optică, spun cei care au reuşit să o fotografieze şi să o studieze îndeaproape. Imaginea piramidei se formează din alăturarea umbrelor a trei stânci: Vârful Toaca, Piatra Ciobanului şi Panaghia. Suprapunerea celor trei umbre se realizează numai într-o singură zi, când soarele răsare dintr-o anumită poziţie. De obicei, este vorba de data de 6 august, zi care marchează sfârşitul verii şi, poate, ultima dimineaţă caldă şi senină de pe Ceahlău. Dar cum au ales preoţii daci ziua de 6 august ca să urce pe munte şi să invoce puterea zeilor? Cunoşteau ei, oare, straniul fenomen? Cunoşteau, poate, semnificaţia lui profundă, care nouă ne scapă astăzi?
ŞTIAI CĂ…
… vârful Toaca reprezintă o piramidă cu baza pătrată, formă geometrică extrem de rară în natură?
… latura pătratului de la baza piramidei de pe Toaca este dublă ca lungime faţă de piramida lui Keops din Egipt?
… la numai 40 km de Ceahlău, arheologii au descoperit fragmente de ceramică pe care sunt desenate piramide cu baza pătrată, vechi de peste 3.500 de ani?
… numele antic al Ceahlăului este Pion, care în egipteana veche ar putea fi compus din două cuvinte: pi (casă) şi on (coloană)?
Foto: Plaiurile Ceahlăului (Photo credit: mccrya / Foter / CC BY-SA)