Din păcate, este una din durerile mai greu de diagnosticat și tratat corect întrucât înglobează un spectru larg de probleme ale căror cauze provin uneori din interiorul umărului dureros, alteori din vecinătatea lui – mușchii spatelui, coloana cervicală, postura incorectă per ansamblu, etc.
De aceea, nu este surprinzător nici faptul că, deși există tratamente pentru controlul simptomelor pe termen scurt, până la 50% din pacienți pot rămâne simptomatici chiar și la 18 luni după debutul simptomelor, iar acestea din urmă pot avea un caracter fluctuant, cu perioade dureroase urmate de momente de acalmie, explică dr. Mihai Grigoraș, medic specialist ortopedie-traumatologie, supraspecializat în chirurgia membrului superior.
Pentru a putea înțelege mai bine tot fenomenul durerilor de umăr, putem simplifica lucrurile în trei mari categorii atunci când vorbim de cauză: traumatismele, suprasolicitarea și tulburările de postură. Evident că spectrul este cu mult mai mare, dar majoritatea persoanelor se pot regăsi destul de ușor în cele 3 categorii menționate.
- Traumatismele acute sunt zgomotoase ca simptomatologie, indiferent de vârsta la care se întâmplă sau de gradul de activitate. Durerea este simptomul dominant și ea îndrumă pacientul destul de rapid către medic. Apoi, cursul firesc al lucrurilor implică, de obicei, pe lângă un istoric medical adecvat, radiografierea umărului din multiple incidențe și o imobilizare provizorie pentru a controla durerea.
Cum structurile care pot fi lezate sunt numeroase (oase, ligamente, tendoane etc.), de cele mai multe ori este necesară efectuarea unor alte investigații.
Odată ce înțelegem în profunzime problema cu care ne confruntăm, putem stabili un plan terapeutic care poate varia de la o simplă imobilizare la operații complexe, mai explică medicul.
Alegerea opțiunii terapeutice este dependentă de un cumul de factori – comportamentul leziunii în timp, așteptările pacientului, gradul său de activitate, dorința de a rămâne independent, dar și bolile asociate. Oricât de clișeic ar suna, pentru a oferi rezultate optime, în multe cazuri ne confruntăm cu o decizie individualizată fiecărui pacient, mai mult decât cu o decizie guvernată de leziunea în sine, mai spune medicul.
- Suprasolicitarea umărului este întâlnită ori la atleți implicați în sporturi în care se folosește mult membrul superior (înot, handbal, aruncări, etc.), ori la persoane care lucrează frecvent cu mișcări repetitive deasupra capului, precum unii lucrători comerciali.
De cele mai multe ori patologia este una musculo-tendinoasă în primă instanță și poate deveni una osteo-articulară, dacă este neglijată pe perioade lungi de timp.
Durerea este, în general, mai surdă și mai apropiată de o jenă, dacă problemele sunt neglijate, dar poate fi și mai intensă, dacă, spre exemplu, se rupe acut un tendon al unui mușchi din coafa rotatorie.
De asemenea, în perioada inițială, pacienții se pot confrunta cu o scădere semnificativă a funcției, dar aceasta poate deveni mai puțin evidentă dacă problemele sunt lăsate să persiste, întrucât corpul găsește uneori mecanisme de compensare. Totuși, trebuie reținut că aceste mecanisme compensatorii, care de obicei sunt încadrate sub umbrela mișcărilor anormale ale scapulei sau a diskineziei scapulare, pot avea repercusiuni pe termen mai lung. Neglijate, chiar dacă sunt tratate corect după prezentarea la medic, rezultatele sunt mai puțin satisfăcătoare decât dacă am fi tratat problema la timp.
Din păcate, în afara cazurilor în care se petrece un eveniment acut care e dureros, majoritatea prezentărilor la medic sunt mai târzii, atunci când jena sau pierderea funcției depășește un prag. Odată ajuns la medic, pacientul trece printr-o serie de pași similari cu cei descriși mai sus.
Tratamentul poate fi conservator prin controlul durerii cu infiltrații intra-articulare sau procedee de fizioterapie, urmate apoi de kinetoterapie focusată pe rezolvarea diskineziei scapulare sau poate fi chirurgical când se încearcă ori rezolvarea problemei de fond (reinserția unui tendon, de exemplu), ori prevenirea unor probleme mai grave pe viitor.
Îmbucurător pentru pacienți este că majoritatea problemelor chirurgicale din această categorie, pot fi rezolvate modern prin procedee minim-invazive artroscopice.
- Durerile de umăr cauzate de postura improprie sunt o consecință a vieții moderne. Înțelegerea și tratamentul lor sunt încă în studiu și reprezintă o arie de interes. Lucrul prelungit la birou, în poziții improprii, cu capul în piept și umerii aplecați în față, poate crea tulburări de tipul diskineziei scapulare. Spre exemplu, postura improprie a capului și coloanei cervicale poate duce la hernierea unui disc, care atrage după sine atât spasme musculare compensatorii în regiunea umărului, cât și suferință nervoasă care afectează musculatura omoplatului pe care o inervează. Similar, poziția încovoiată a umerilor poate scurta mușchi precum pectoralul mic și afecta eficiența altora, precum romboizii, rezultatul fiind o diskinezie scapulară cu dureri aferente.
Neglijată, diskinezia scapulară poate duce la o tendinopatie cronică a mușchilor coafei rotatorii și chiar la rupturi complete. Pacientul este adus la medic ori de dureri directe alte umărului, ori de simptome similare celor de coloană cervicală, cu amorțeli si dureri coborâte pe membrul superior.
Odată identificată exact cauza, tratamentul constă frecvent în terapia durerii, reeducare scapulară prin kinetoterapie, dar și educație posturală. Uneori, chirurgia poate ajuta semnificativ, dar rolul ei este mai limitat decât în cazurile menționate anterior.
În concluzie, ca în orice alt aspect al vieții, și în cazul umărului, identificarea și tratarea corectă a problemelor la timpul lor vă poate oferi un viitor funcțional de calitate. O vizită la un ortoped specializat pe membrul superior poate face navigarea acestor probleme complexe mai ușoară printr-un diagnostic prompt și un tratament adecvat.
Cum recunoști un atac de cord. Canicula poate favoriza infarctul!