Perioada 10 – 16 martie 2025 este cunoscută la nivel mondial drept Săptămâna Conștientizării Creierului (Brain Awareness Week) si are drept scop informarea publicului larg despre cele mai răspândite afecțiuni ale creierului, despre cele mai noi tratamente și metode de prevenție.

Brain Awareness Week este o campanie globală organizată de Dana Foundation, în colaborare cu instituții academice, organizații non-profit și centre de cercetare din întreaga lume, dedicată conștientizării publicului larg despre progresele înregistrate în domeniul cercetării creierului. În fiecare lună martie sunt organizate activități prin care sunt împărtășite informații despre creier și despre impactul pe care știința creierului îl are asupra vieții noastre de zi cu zi.
Cu ocazia Brain Awareness Week, Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) atrage atenția asupra importanței sănătății cerebrale și a prevenției bolilor neurologice, dar și a progreselor care au loc în ceea ce privește diagnosticarea, tratamentul și gestionarea afecțiunilor creierului.
Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) este o organizație non-guvernamentală dedicată sprijinirii persoanelor care suferă de afecțiuni ale creierului ca scleroza multiplă, Parkinson, accident vascular cerebral, Alzheimer, epilepsie sau migrenă, susținându-i pe ei și pe familiile lor prin informare, educare, programe de suport, campanii de conștientizare, advocacy și crearea unei comunități informate și solidare.

25 de centre unde se tratează scleroza multiplă


Scleroza multiplă (SM) este o boală mediată autoimun în care sistemul imunitar atacă mielina (învelișul protector al fibrelor nervoase), ducând la deteriorarea comunicării între creier și restul corpului. Simptomele includ oboseală, probleme de echilibru, slăbiciune musculară și dificultăți cognitive.

Conform datelor INSP, în 2023 au fost diagnosticate în România 1.047 persoane (în creștere cu 46% față de 2020). Din totalul de 7.961 persoane cu scleroză multiplă aproximativ 70% au primit tratament, procentul înregistrând o scădere în 2024.

În momentul de față numărul de centre acreditate pentru tratamentul sclerozei multiple este de 25, din care două pentru copii. Ultimele acreditări au fost realizate la Bistrița, Moinești, Satu Mare, Rădăuți și Alba Iulia.

Peste 8.000 de cazuri noi de Parkinson pe an

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea și este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamină. Se manifestă prin tremor, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor și dificultăți de echilibru, prezentând și numeroase afectări non-motorii.

În cazul bolii Parkinson, numărul persoanelor nou diagnosticate a fost de 10.032 persoane în 2023, cu o creștere cu 42% față de 2020. În medie, în ultimii 5 ani, au fost diagnosticate 8.484 de persoane în fiecare an. Numărul cazurilor la femei este ușor mai mare decât cel al bărbaților. La nivel național, 55% dintre bolnavii de Parkinson sunt femei, iar în mediul urban numărul femeilor afectate de această boale depășește 56% dintre bolnavi.

De menționat că la nivel internațional se estimează o dublare a cazurilor de Parkinson până în 2050, fiind afecțiunea neurologică cu cea mai mare creștere! În România nu se cunoaște numărul total al persoanelor afectate de Parkinson, estimarea fiind de aproximativ 80.000 persoane.

Pacienții cu Alzheimer, de două ori mai mulți în 5 ani

Boala Alzheimer este o formă de demență caracterizată prin deteriorarea progresivă a memoriei și a funcțiilor cognitive, cauzată de acumularea de plăci amiloide și proteine tau în creier. În stadii avansate, pacienții își pierd capacitatea de a comunica și de a efectua activități zilnice.

În România, în ultimii 5 ani, media persoanelor nou diagnosticate a fost de 8.027 persoane/an, înregistrându-se o creștere cu 48% față de 2020. 61% dintre bolnavi sunt femei, mediul urban înregistrând 57% din totalul bolnavilor.

Până în prezent această afecțiune a fost gestionată de către medicii psihiatri, dar majoritatea cazurilor erau diagnosticate abia în stadii avansate. Datorită progreselor realizate în ultimii ani în diagnosticarea și tratamentul bolii, neurologii vor prelua un rol mai mare, gestionarea bolii rămânând însă interdisciplinară.

La nivel internațional au fost dezvoltate tratamente care ajută în stadiile incipiente ale bolii, în țara noastră estimându-se ca un astfel de tratament să fie disponibil începând cu 2025-2026.

Cazurile de epilepsie, în creștere față de 2020

Epilepsia este o afecțiune neurologică ce se caracterizată prin crize recurente cauzate de activitate electrică anormală în creier. Crizele pot varia de la pierderea conștienței și convulsii, la episoade scurte de absență sau mișcări involuntare.

În cazul epilepsiei, media ultimilor 5 ani este de 13.860 cazuri nou diagnosticate pe an, cu o creștere față de 2020 de 15%. La finalul anului 2023 numărul bolnavilor era de 129.810 persoane. Proporția femei/bărbați este aproape egală, femeile reprezentând 54%, în mediu rural înregistrându-se 47% dintre cazurile noi.

Migrena cronică afectează 1 din 7 persoane

Migrena este o tulburare neurologică care provoacă dureri de cap severe, pulsatile, adesea însoțite de greață, sensibilitate la lumină și sunet. Poate fi declanșată de stres, alimentație, schimbări hormonale sau factori de mediu.

Ea se întâlnește la 1 din 7 persoane, estimarea pentru România fiind de 2,3 milioane. Din păcate, dată fiind lipsa unui diagnostic la medicii de familie, nu se înregistrează date oficiale despre numărul celor care suferă de această afecțiune neurologică. 

În ultimii ani s-au descoperit însă noi linii de tratamente, ceea ce face ca povara celor care se confruntă cu migrena cronică să cunoască îmbunătățiri substanțiale.

Cele mai grave afecțiuni ale creierului atacă 1 din 3 persoane la nivel mondial

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 1 din 3 persoane va avea cel puțin o tulburare neurologică de-a lungul vieții. Afecțiunile neurologice sunt a doua cauză de deces la nivel mondial. În ultimii 30 de ani, numărul deceselor din cauza tulburărilor neurologice a crescut cu aproape 40%, avertizează Asociația pentru Sănătatea Creierului.
Afecțiunile neurologice au cea mai ridicată prevalență, sunt însoțite de cea mai mare dizabilitate și au cel mai mare cost dintre bolile netransmisibile din întreaga lume.
Asociația pentru Sănătatea Creierului promovează sănătatea creierului! Scopul asociaţiei este să ofere sprijin şi resurse pentru persoanele care se confruntă cu afecţiuni ale creierului sau a celor care au membri ai familiei cu astfel de afecţiuni, să promoveze conştientizarea şi educaţia în domeniul sănătăţii creierului şi să faciliteze accesul la tratamente şi servicii de calitate care să ducă la creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă de aceste afecţiuni.


Cum putem avea grijă de sănătatea creierului

Prevenția în cazul afecțiunilor creierului este greu de realizat, dar există trei tipuri de acțiuni (conform European Academy of Neurology) pe care le putem întreprinde când ne gândim la sănătatea creierului:
1. Conservarea sănătății creierului

Fiecare dintre noi trebuie să fim conștienți că vine o vârstă la care ne putem confrunta cu cele mai grave și dureroase afecțiuni ale creierului. Așa cum suntem din ce în ce mai conștienți că trebuie să ne păstrăm inima sănătoasă și să ne ferim de alimentele bogate în colesterol, zahăr și aditivi alimentari periculoși, la fel de bine trebuie să avem grijă de sănătatea creierului.

Măsurile pe care le putem lua singuri sunt diverse, dar toate la un loc vor avea un efect benefic asupra creierului de-a lungul timpului:

  • Socializarea, întâlnirea cu prietenii, petrecerea timpului liber în societate, în parcuri, alături de familie;
  • activitate fizică, fie ea intensă sau moderată, este una dintre cele mai bune metode de prevenție pentru afecțiuni ale creierului;
  • alimentație sănătoasă, cu un aport cât mai redus de grăsimi nesănătoase și dulciuri concentrate;
  • folosire responsabilă a media și mai ales a rețelelor de socializare;
  • calitatea somnului printr-un program regulat de odihnă;
  • antrenarea creierului cu diverse activități de la teste de logică, rebus, la activități creative;
  • practicarea mai multor activități în aer liber: sport, ciclism, plimbări, grădinărit, drumeții în natură.  

2. Potecția sănătății creierului

Putem avea grijă de sănătatea creierului doar într-un mediu în care suntem sprijiniți. Un astfel de sprijin poate fi oferit de neurologi, psihiatri, terapeuți, profesori, dar și de membrii familiei.

Dintre acțiunile pe care se pot întreprinde pentru protecția sănătății noastre mentale am putea enumera:

  • protejarea sănătății capului, a creierului și a coloanei vertebrale, evitarea de activități care să presupună un risc ridicat de accidente;
  • evitarea consumului de alcool, mai ales a băuturilor tari;
  • evitarea fumatului,
  • prevenirea bolilor infecțioase,
  • tratarea hipertensiunii,
  • controlul regulat al colesterolului și al glicemiei,
  • menținerea unei greutăți corporale normale și sănătoase,
  • protejarea auzului și a vederii evitând sunetele stridente, imaginile și luminile puternice,
  • limitarea expunerii timp îndelungat la diverse ecrane de televizor, telefon


3. Planificarea unor politici de sănătate

Sănătatea creierului este necesar să fie abordată în mod holistic. Guvernul, politicienii, Ministerul Sănătății și asociațiile de medici trebuie să acționeze prin politici de sănătate: mediu, educație, economie, politică, cercetare biomedicală, calitate aer, politici sociale, servicii psihologice etc.


Urmărește-ne pe Google News
PE ACELAȘI SUBIECT
   
Parteneri
Parteneri
Vedete
Parteneri
Parteneri
Parteneri
Horoscop