Mimoza este una dintre plantele rare, care poate reacționa la atingere. Frunzele mimozei se strâng când plouă, să nu fie rupte de picăturile mari de ploaie, sau când sunt atinse de animale și de mâna omului. Reacția ei este rapidă. În mai puțin de un minut, toate frunzele se strâng și se apropie de tulpină pentru a se proteja. Iar în următoarele cinci minute, frunzele revin la poziția inițială, să primească din nou lumina soarelui.
Frunzele mimozei, compuse din lobi mai mici și aproape rotunzi, sunt deosebit de decorative. Dar și florile sunt speciale. Ele au petale foarte mici, aproape ascunse sub un pămătuf generos de stamine de culoare roz sau mov.
Atenție!
Oricât de mult ți-ar plăcea să te joci cu ea, nu o atinge prea des. De câteva ori pe lună este suficient. Mișcările plantei consumă multă energie și este posibil să îi perturbe ritmul de viață, să fie stresată tot timpul și să se ofilească.
Mimosa pudica nu este deloc o mimoză!
Originară din Brazilia, mimoza sau mimosa pudica pe numele ei științific, este o plantă mare iubitoare de căldură și soare. Mimoza poate fi ușor cultivată și într-un apartament, la ghiveci, dacă reușești să îi oferi condiții apropiate de cele din natură.
Are nevoie de multă lumină, de pământ bun și umiditate. Ghiveciul cu mimosa pudica trebuie pus întotdeauna lângă fereastră, într-un loc în care planta primește soare dimineața.
Vara, însă, este bine să nu stea direct la soare, deoarece razele calde afectează frunzele mimozei și se usucă. Umbra parțială este mult mai indicată în zilele calde. În ceea ce privește temperatura, trebuie să fie peste 20 de grade, dar cel mai bine se simte la 25 – 30 de grade.
Câtă apă este necesară
Mimoza este mare iubitoare de apă, iar pământul trebuie să fie păstrat umed în permanență. Trebuie udată moderat, la două zile, dar să nu lași niciodată pământul din ghiveci să se usuce.
Solul trebuie să fie bogat în nutrienți, bine afânat și compus din pământ de flori și turbă de cea mai bună calitate. Fertilizatorii solubili în apă se adaugă doar primăvara, înainte ca planta să înflorească.
Câteva trucuri de la cultivatori
Mimoza trebuie tunsă toamna, ca să se îndesească în noul an și să facă mai multe flori;
Se tund doar plantele adulte și bine dezvoltate; plantele tinere de câțiva ani trebuie lăsate să crească în voie;
Când crește prea repede trebuie să o muți în ghivece mai mari;
Când muți planta în alt ghiveci, ai grijă să nu deranjezi prea mult rădăcinile, deoarece este sensibilă și se poate usca;
Această floare se înmulțește doar prin semințe, astfel că este inutil să tai butași;
Florile ei roz sau albe, asemănătoare unor pămătufi pufoși, sunt foarte sensibile la atingere și nu trebuie deranjate, decât dacă sunt recoltate în scopuri medicinale.
De ce se strâng frunzele mimozei când o atingi!
Mimoza sau planta nu-mă-atinge nu este singura capabilă de mișcări bruște. Și plantele carnivore își închid frunzele rapid pentru a reține captive insectele cu care se hrănesc. Mimoza a învățat să își strângă frunzele și să pară ofilită pentru a nu fi consumată de ierbivore. Dar cum face acest lucru? Totul ține de presiunea apei din celulele frunzelor, un fenomen numit turgescență.
Când frunzele mimozei sunt atinse, celulele de la baza frunzelor transmit un semnal prin care o parte din apă părăsește celulele prin efectul de osmoză. Apa coboară spre baza frunzelor, presiunea din celule scade și frunzele se strâng pe lângă tulpină. După câteva minute, când planta nu mai simte niciun pericol, procesul se inversează și frunzele mimozei își recapătă forma naturală.
Întregul proces nu este pe deplin elucidat de știință. Cum a reușit o plantă atât de delicată să dezvolte un sistem de apărare atât de sofisticat și de unde pleacă stimulul nervos care controlează totul? Este greu de răspuns deocamdată. Cert este că planta arată ofilită, când frunzele se strâng, țepii devin mult mai evidenți și scapă de prădători.