Cireșele amare se coc mai târziu decât cele dulci și sunt ușor de recunoscut datorită fructelor mai mici și de culoare închisă. Cele mai multe soiuri de cireșe amare au coaja aproape neagră, iar gustul lor este, bineînțeles, amărui.

Multe gospodine folosesc cireșele amare doar pentru dulceață. Românilor le place să facă cireșată, pentru că cireșele negricioase și amărui dau un gust deosebit acestei băuturi alcoolice. Dar medicii ne recomandă să consumăm cireșele amare bine coapte pentru proprietățile lor nutritive și curative excepționale.

Cireșele amare, origine și soiuri

Soiurile de cireșe amare sunt obținute dintr-un singur pom, un fel de cireș sălbatic, denumit științific Cerasus avium var. silvestris.

Cele mai cunoscute soiuri de cireșe amare cultivate în România au fost obținute prin diverse ameliorări și încrucișări de biotipuri, iar fructele lor sunt folosite mai mult în industria alimentară în gemuri, sucuri și jeleuri pentru dulciuri.

Nu toate cireșele amare sunt negre. Spre exemplu, soiul de cireș amar Galata are fructe galben-roz la maturitate, sunt pietroase, semicrocante, dar gustul lor este foarte amar.

Alte soiuri de cireșe amare sunt Amara de România, Maxut, Special sau Amar de Dâmbovița.

Culoare, gust, timp de coacere

Majoritatea soiurilor de cireșe amare se coc spre finalul lunii iunie, început de iulie, și aproape toate soiurile au cireșe de culoare roșu foarte închis, aproape negru, cu excepția soiului Galata.

Așa cum le spune și numele, fructele acestor soiuri sunt amărui și puține sunt cele care pot fi consumate ca atare. Sunt fructe crocante, semipietroase sau pietroase, unele dintre ele suculente, dar foarte amărui.

Trebuie să mai știi că cireșele amare nu se mai coc după ce sunt culese. Așadar, ele trebuie lăsate să se coacă în mod natural în pom, până când devin suculente și foarte aromate.

Încă din secolele trecute, aceste cireșe erau folosite îndeosebi pentru dulcețuri și gemuri. În industria modernă, cireșele amare se folosesc pentru sucuri, băuturi alcoolice și dulciuri, deoarece pigmenții de culoare și gustul lor este mult mai intens decât al cireșelor dulci și roșii.

Cireșele amare – calități nutritive

Coaja neagră a cireșelor amare ne indică faptul că sunt fructe amărui, cu o concentrație mai mică de zahăr, dar cu o concentrație mai mare de antioxidanți și vitamine, în comparație cu cireșele roșii și dulci.

Cireșele amare sunt 70% apă, iar 30% diverse substanțe nutritive deosebit de valoroase. Ele conțin vitaminele B (B1, B2, B6), vitamina C, betacaroten, vitamina E și PP. Sunt bogate în magneziu și potasiu, conțin calciu, fosfor, cupru și fier.

În plus, cireșele amare se numără printre fructele cu cea mai mare concentrație de resveratrol și licopen, antioxidanți pe care îi găsim și în mure, struguri negri sau coacăze. Conform unor studii recente, cireșele amare, chiar dacă sunt deshidratate, conțin de 3 ori mai mulți antioxidanți decât coacăzele negre. Până și sâmburii din cireșele amare sunt folosiți în industria farmaceutică pentru mineralele și nutrienții valoroși.

Cura cu cireșe amare. Beneficii pentru sănătate

Cireșele amare pot fi consumate ca atare, dar și sub formă de sirop. Le poți combina cu cireșe dulci, cu vișine sau cu alte fructe roșii precum zmeura, coacăzele sau căpșunele pentru a îndulci puțin gustul lor amărui și astringent.

Cireșele amare sunt excelente pentru imunitatea și rezistența organismului. Datorită antioxidanților, ele au un rol important în prevenirea și combaterea cancerului, iar melatonina din coaja lor neagră ajută la relaxare, odihnă și refacere.

O cură cu cireșe amare ar trebuie să țină minimum 2 săptămâni, timp în care se recomandă să consumăm o cană sau aproximativ 15 – 20 de cireșe amare în fiecare zi.

Iată și alte beneficii pentru sănătate:

  • Sărurile minerale din cireșele amare ameliorează durerile musculare după effort
  • Sucul de cireșe amare contribuie la hidratarea corectă a organismului
  • Antioxidanții reduc procesele inflamatoare din organism
  • Ajută digestia și au rol depurativ și diuretic
  • Ajută la vindecare și regenerare după boli hepatice
  • Ajută organismul să combată bolile respiratorii și grăbesc vindecarea țesuturilor afectate
  • Sunt indicate în bolile reumatice, datorită antocianilor care reduc inflamațiile și durerile
  • Ajută la echilibrarea zahărului din sânge, deoarece stimulează pancreasul să producă mai multă insulină și sunt recomandate persoanelor care suferă de diabet
  • Previn și ameliorează anemia la copii
  • Întârzie procesul de îmbătrânire a țesuturilor și de apariție a ridurilor
  • Îmbunătățesc vederea, datorită concentrației mari de licopen, și previn apariția unor boli degenerative de vedere precum cataracta.