Curiozități despre brânză, alimentul care dă dependență și crește colesterolul!

Brânza este nelipsită pe mesele românilor, chiar dacă cei mai mari consumatori de brânză din lume sunt americanii și grecii, arată una dintre cele mai interesante curiozități despre brânză.

Și noi consumăm brânză aproape zilnic, telemeaua și cașcavalul fiind pe primele două locuri în preferințele noastre. Și tocmai aceste două tipuri de brânză sunt controversate: dau dependență și cresc nivelul de colesterol din cauza procentului mare de grăsimi. Dar tot ele au și câteva beneficii pentru sănătate mai puțin cunoscute.

Cum sunt clasificate brânzeturile în privința grăsimilor

brânzeturi slabe (sub 20% grăsimi) – Cottage cheese, Ricotta, Urdă, Fromage blanc, Havarti etc.

brânzeturi semigrase (între 20% și 40% grăsimi) – Feta, Halloumi, Mozzarella, Camembert, Telemea, Caș etc.

brânzeturi grase (între 40% și 60% grăsimi) – Brie, Cheddar, Roquefort, Gorgonzola, Taleggio, Brânza de burduf etc.

brânzeturi foarte grase (peste 60% grăsimi) – Mascarpone.

Brânza și colesterolul

Brânzeturile grase au un conținut mare de grăsimi saturate și nu sunt chiar benefice pentru organism. Peștele sau carnea de pui, alternativele proteice ale brânzei, sunt cu mult mai sănătoase.

Cu toate acestea, brânza grasă nu trebuie eliminată din dietă, deoarece are și beneficii. Trebuie doar consumată în cantități mai mici. Iar, pentru a diminua riscurile legate de colesterol, brânza grasă trebuie consumată în combinație cu anumite alimente:

• Pâine prăjită
• Fructe proaspete: mere, pere, struguri de masă
• Cereale cu iaurt degresat
• Ouă fierte
• Nuci și migdale

Cum se naște dependența de brânză

Cum știi că ai devenit dependent de brânză? Foarte simplu… simți nevoia să o consumi zilnic, chiar și de două ori pe zi. Brânza este de bază la micul dejun sau la mesele de după amiază și seară. Ești tentat de orice produs care conține brânză cum ar fi plăcinta cu brânză, pateurile cu brânză, merdenelele sau pizza cu multă brânză.

Dacă te recunoști în această descriere, află de ce dă brânza dependență! De vină este cazeina, o proteină cu digestie lentă care se găsește în produsele lactate. Cazeina reprezintă majoritatea proteinelor din lapte, iar concentrația de cazeină din brânză este chiar mai mare, deoarece este nevoie de aproximativ 4.5 kg de lapte pentru a obține 0.5 kg de brânză.

Atunci când digerăm cazeina, organismul o descompune în compuși mai mici, numiți cazomorfine. Cazomorfinele pot traversa bariera hemato-encefalică și se pot atașa la receptorii de dopamină din creier. Acest lucru determină creierul să elibereze dopamină, un neurotransmițător legat de senzațiile de plăcere și recompensă, după cum explică Healthline.com.

Brânza și sănătatea dinților

Puțini consumatori de brânză știu că acest aliment ajută dinții să rămână sănătoși, chiar dacă este blamat din cauza colesterolului. Dar nu orice brânză este cu adevărat bună pentru dinți, ci acele sortimente maturate, ușor amărui, precum cheddar sau parmezanul.

Dintre brânzeturile românești bune pentru sănătatea danturii am putea menționa brânza de burduf și cașcavalul de calitate.  

Aceste tipuri de brânză stimulează secreția de salivă care elimină o cantitate mai mare de zahăr și acizi, după ce mâncăm.

Totodată, brânzeturile maturate au o componentă antibacteriană care protejează smalțul dinților, dar trebuie consumate în cantități moderate.

Brânza și somnul de calitate

Unele studii au demonstrat că, dacă mănânci brânză cu 30 de minute înainte de culcare, aceasta te va ajuta să adormi mai repede și mai ușor. Factorul benefic pentru odihnă este triptofanul, un aminoacid prezent în brânză, care reduce nivelul de stres și te ajută să te relaxezi.

Cu toate că este tentant să mănânci brânză seara pentru a dormi mai bine, evită brâzeturile prea grase. Alege o brânză semidegresată și pregătește o gustare cu fructe și nuci pentru seară. Este mai sănătoasă, decât o felie de pâine cu brânză!

Alte curiozități despre brânză

Brânza a început să fie produsă de acum 4000 de ani, în Mesopotamia și Egiptul antic. Nu se va afla niciodată cine a inventat brânza, dar se pare că primele rețete pentru închegarea laptelui au apărut în Asia și în Orientul Mijlociu.

În Imperiul Roman, familiile înstărite aveau o bucătărie specială unde se făcea doar brânză, denumită careale. Romanii au inventat numeroase procese de afumare și aromare a brânzeturilor și le-au transmis mai departe.

Cea mai scumpă brânză se găsește în Suedia și este produsă din laptele dat de trei elani diferiți (Gullan, Haelga si Juna) care sunt îmblânziți și cresc într-o fermă mică din Bjursholm.

Cele mai populare sortimente de brânză din lume sunt mozzarella și cheddar, datorită faptului că sunt folosite intens în preparatele de tip fast food: pizza și sandviciuri.

Sunt peste 2000 de varietăți de brânză în lume.

Epoisse de Bourgogne este considerată cea mai urât mirositoare brânză din lume. Această brânză specială este atât de puturoasă, încât în Franța nu este permisă în transportul public.

Banca italiană Credem acceptă cașcaval de la producătorii locali în schimbul unor împrumuturi. Brânza este păstrată într-un seif special. În total, banca deține brânzeturi în valoare de aproape 160 de milioane de euro.