Blana câinelui poate căpăta mirosul urât, specific animalelor bolnave, dacă apar boli de piele. Verifică pielea atent fiecare centimetru, inclusiv sub labe și coadă și mai ales pe abdomen. Ciupercile de piele se depistează ușor după iritații, după scuamele albe și dupa lipsa firelor de blană.

Mirosul urât mai poate apărea și din cauza unor probleme de natură digestivă care apar mai des la câinii ținuți în apartamente și hrăniți necorespunzător, care își fac nevoile doar când sunt scoși la plimbare.

Gingiile inflamate și infectate miros!

De cele mai multe ori, mirosul neplăcut al câinelui provine de la dantura plină de tartru și de la gingiile inflamate. Cei mai mulți câini hrăniți cu hrană umedă sau cu hrană preparată în casă prezintă tartru și pot suferi de abcese și inflamații purulente. Cea mai bună soluție este să combini hrana umedă cu hrană uscată, deoarece bucățele uscate sunt abrazive și ajută în mod natural la curățarea danturii. În plus, la fiecare vizită la medicul veterinar, solicită și consultul danturii și un periaj împotriva tartrului.

Mirosul urât poate avea legătură și cu urechile

Câinele sănătos și bine îngrijit are urechile curate, cu cerumen galben, lispit de miros. Dar câinii care au probleme de sănătate pot avea cerumenul maroniu, iar urechile lor au un miros neplăcut. Dacă nu iei măsuri la timp să îi cureți urechile și să urmezi tratamentul prescris de veterinar, câinele poate face catar auricular care duce la surditate. Periculoasă este și râia auriculară, pe care o depistezi după miros și după cerumenul asemănător zațului de cafea.