Fibrele sintetice au cucerit moda. Sunt mult mai rezistente şi mult mai ieftine decât cele naturale. Dar majoritatea substanţelor folosite la fabricarea lor sunt toxice, spun specialiştii care au urmărit efectele lor asupra sănătăţii.
Poliesterul domină industria textilă. Este ieftin, păstrează culorile mai bine decât bumbacul sau inul şi rezistă în timp. O bluză de lână se va scămoşa mai repede decât un pulover din poliester, iar un tricou de bumbac se va deteriora mai rapid decât unul din plastic. Cu toate acestea, fibrele naturale sunt de preferat, mai ales pentru hainele care vin în contact direct cu pielea. Materialele sintetice pot conţine chimicale toxice, în special hainele ieftine, pe care le luăm din magazinele fără pretenţii.
Formaldehida, substanţă cancerigenă
Hainele impregnate cu această substanţă au un miros caracteristic, înţepător, ca de formol. Probabil că ai simţit şi tu acest miros când ai cumpărat un tricou sau nişte pantaloni mai ieftini, dar ai crezut că vine din depozitul în care au fost ţinute. Formaldehida este folosită ca stabilizator pentru vopseluri şi este utilizată pe scară largă în industria textilă chinezească şi nu numai. Este o substanţă extrem de ieftină, previne decolorarea hainelor, dar este deosebit de periculoasă, lăsând deoparte faptul că este folosită la conservarea cadavrelor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus-o pe lista compuşilor chimici cancerigeni şi ar trebui exclusă definitiv din industria textilă.
PPD, iniţialele bolilor de piele
Hainele negre conţin PPD, un compus chimic care ajută la fixarea culorii. El este permis în produsele cosmetice, precum vopseaua de păr, dar într-o concentraţie mai mică de şase procente. În proporţii mai mari, devine periculos, atacă pielea, provoacă iritaţii, mâncărimi şi dermatite. Simptomele apar după câteva zile, astfel că mulţi oameni nici nu îşi dau seama că îi ustură pielea din cauza tricoului negru pe care l-au purtat cu câteva zile în urmă. Cei care poartă adesea haine negre, tratate cu PPD, riscă să devină alergici în timp şi să sufere de dermatite de contact.
Renumele nu e o garanţie
Hainele ieftine sunt vopsite cu substanţe periculoase, dar nici hainele de firmă nu sunt toate de încredere. La începutul anului 2012, un raport al organizaţiei Greenpeace a dezvăluit că hainele unor mărci de renume conţin etoxilaţi, unele dintre cele mai periculoase substanţe de sinteză. Folosirea acestor compuşi chimici este interzisă în Europa, dar în fabricile din China, Taiwan sau Filipine ale acestor firme ele însă se folosesc. Astfel că etoxilaţii sunt prezenţi în hainele care ajung pe rafturile din Paris, Praga sau Bucureşti. Aceste substanţe irită plămânii, pielea şi ochii, iar în timp pot afecta fertilitatea. După publicarea raportului Greenpeace, câteva companii de renume din industria modei s-au angajat să renunţe la folosirea etoxilaţilor până în anul 2020.
Adezivii, pericolele din hainele pentru copii
Hainele pentru copii cu inscripţii drăgălaşe, cu personaje din desene animate şi floricele sclipitoare sunt preferatele părinţilor. Dar multe dintre imprimeurile decorative sunt lipite cu adezivi nocivi, care conţin ftalaţi. Bebeluşii, au tendinţa să le bage în gură şi sunt cei mai expuşi pericolului. Ftalaţii rezistă la spălare, indiferent de temperatura apei, aşa că ar fi bine să vă feriţi de bluziţele imprimate de o calitate îndoielnică.
Haine de împrumut, cu tot cu boli
Magazinele cu îmbrăcăminte la mâna a doua par să aibă din nou succes, în condiţii de criză. Preţurile sunt atractive, iar multe haine arată impecabil. Nu este nimic ruşinos să alegi hainele second hand, dar trebuie să fii precaută în privinţa igienei. Râia, bolile de piele precum impetigo şi mucegaiurile sunt întâlnite frecvent în baloturile cu haine vechi, iar păduchii se pot ascunde în cusături. Este suficientă o singură haină infestată, ca bacteriile să se răspândească în tot lotul, dacă îmbrăcămintea nu a fost dezinfectată. Dermatologii ne recomandă să spălăm şi să fierbem câteva minute hainele second hand înainte de a le purta. Cuverturile, lenjeriile de pat sau păturile pot fi dezinfectate sau închise ermetic în saci de plastic aproape o săptămână şi apoi spălate. Unii paraziţi nu pot trăi mai mult de patru sau cinci zile fără aer şi fără o gazdă umană. După uscare, toate hainele sau lenjeriile trebuie călcate cu abur fierbinte. Hainele de piele sau de blană, în care se dezvoltă cu uşurinţă bolile de piele, trebuie şi ele curăţate chimic, chiar dacă este costisitor.
Măsuri de prevenire
- Spală toate hainele imediat după ce le cumperi, chiar dacă ai încredere în magazinul de unde le-ai luat. Cu fiecare spălare, substanţele nocive pierd din intensitate.
- Spală hainele la temperaturi înalte, la peste 60˚C. Un studiu al Şcolii londoneze de Igienă şi Medicină Tropicală arată că majoritatea germenilor precum stafilococul auriu, E coli, salmonela sau parazitul care dă râia, nu este distrusă la temperaturi mai mici de 40˚C.
- Înmoaie hainele delicate într-o soluţie din apă şi oţet, dacă trebuie să le speli la temperaturi joase. Oţetul previne decolorarea şi ajută la distrugerea bacteriilor, ciupercilor şi mucegaiului.
- Usucă întotdeauna hainele la soare, în aer liber. Dacă le ţii în spaţii închise şi umede, nu scapi de mucegai.
sursa foto: 123rf.com