12 tipuri de oțet. Cum se fabrică și cum se folosesc!

Oțetul din vin și oțetul de mere sunt cel mai adesea folosite în bucătărie, fie la prepararea murăturilor sau a salatelor, fie la curățenie. Dar mai există și alte tipuri de oțet pe care le poți folosi în bucătărie sau pentru îngrijirea personală.

Oțetul, fabricat și folosit de mii de ani

Cele mai vechi însemnări despre oțet au peste 5.000 de ani și provin din Vechiul Babilon. Aici oțetul se făcea din curmale și din smochine. De asemenea, era o băutură folosită în China și în Egiptul Antic pentru diverse probleme de sănătate și pentru condimentarea preparatelor din carne.

Oțetul a fost descoperit, probabil, cam în același timp cu alcoolul. La fel ca și alcoolul, oțetul poate fi făcut aproape din orice ingredient care fermentează.

Există diverse tipuri de oțet din fructe, din cereale sau din trestie de zahăr, în general din ingrediente care conțin zahăr și fermentează. În prima fază se obține alcool, iar dacă fermentația continuă și se adaugă bacteriile acetice, alcoolul capătă un gust acru și aromat și se transformă în oțet. Acesta este pe scurt procesul prin care se obține în general oțet.

De-a lungul timpului, s-au adăugat adesea în oțet diverse ierburi sau condimente pentru arome și s-au obținut tipuri de oțet balsamic și foarte aromat.

Cât de bun este oțetul pentru sănătate

Consumat în cantități mici, diluat cu apă, cu siropuri sau cu ulei, adăugat în salate și sosuri sau supe, oțetul are beneficiile lui pentru sănătate. La noi sunt foarte apreciate beneficiile oțetului din mere.

Mai multe studii au demonstrat că el poate reduce grăsimile și concentrația de zahăr din sânge, protejează inima, te ajută să slăbești și stimulează digestia. Dar trebuie consumat cu moderație, deoarece oțetul poate produce arsuri și inflamații grave dacă nu este corect administrat.

Oțetul conține anumite minerale și vitamine, în funcție de ingredientele din care este făcut, dar și zahăr. Iată ce valori nutritive au cele mai cunoscute tipuri de oțet.

30 ml	Calorii	Zahăr	Potasium
Oțet balsamic	24	4.2g	31mg
Oțet de mere	6	0.1g	26mg
Oțet distilat din vin	5	0g	1mg
Oțet din malț	11	3.7g	0mg
Oțet din vin roșu	5	0g	11mg

Tipuri de oțet cunoscute

Oțetul din vin alb sau roșu

Se obține prin fermentarea vinului, iar alcoolul etilic se transformă în acid acetic. Oțetul din vin, alb sau roșu, conține săruri minerale de fosfor, magneziu și calciu, precum și aminoacizi care stimulează imunitatea organismului. Este folosit la murături și salate, în cantitate redusă, dar și ca dezinfectant pentru piele, pentru vesela din bucătărie sau pentru curățenia frigiderului. Este un produs ieftin și versatil în casă.

Oțetul de mere

Se obține din fermentarea cidrului de mere, este mai aromat și mai blând decât oțetul din vin. Se folosește îndeosebi pentru salate și pentru marinate, dar și pentru curățenie, dezinfectare sau pentru frumusețea părului. Oțetul din mere reduce nivelul de colesterol, stimulează imunitatea, previne retenția de apă și acționează ca un antibiotic slab.

Oțetul balsamic

Este obținut prin fierberea și fermentarea mustului din struguri dulci, iar cele mai apreciate soiuri sunt cele din regiunea de baștină și anume Modena, Italia. Este un oțet dens, opac, de culoare închisă și cu o aromă intensă pe care o capătă de obicei de la lemnul butoaielor în care fermentează. Este considerat mult mai sănătos pentru organism și este recomandat în special pentru salate, fie ele din legume sau din fructe, în combinație cu brânzeturi și carne.

Oțetul de orez

Are un gust mai dulce față de oțetul din vin sau față de oțetul balsamic. Se folosește la gătit, pentru a frăgezi carnea, dar și la salate sau marinate. Este excelent pentru sosurile de friptură și are certe calități medicinale, deși nu este la fel de bogat în minerale și aminoacizi precum oțetul balsamic. Este unul dintre oțeturile bune pentru preparatele de pește și fructe de mare, după rețetețe bucătăriei orientale.

Oțetul aromatic

Se obține fie din oțet de mere, fie din miere și apă lăsate la fermentat cu diverse ierburi aromatice. Se pot folosi petale de trandafir, levănțică, rozmarin, cimbru, piper sau dafin. În funcție de plantele folosite, oțetul aromatic poate fi un bun remediu pentru diverse afecțiuni de stomac și de ficat, un stimulent al imunității, dar și leac împotriva mătreții și a ciupercilor de piele. Se folosește de asemenea la salate și la marinate, pentru a frăgezi carnea.   

Tipuri de oțet mai puțin cunoscute de români

Oțetul din malț

Este făcut din orz, mai bine zis din sucul de orz fermentat, așa cum se fac anumite tipuri de bere. Prin fermentare, amidonul din orz se descompune în maltoză, iar prin fermentarea acetică, etanolul se transformă în acid acetic. Oțetul din malț are o concentrație de 5% și este folosit adesea în bucătăria britanică și americană.

Oțetul de malț poate fi un înlocuitor perfect pentru sosurile bogate în grăsimi saturate cum ar fi sosul tartar, sosul de roșii sau maioneza. El este folosit în special pentru a condimenta alimentele grase, cartofii prăjiți, peștele prăjit, celebra combinație fish and chips, dar și pentru a pune la murat ceapa îndrăgită de englezi în celebrele lor sandviciuri cu carne.  

Oțetul de Sherry

Este preparat din mai multe tipuri de vin, ca și vinul de Sherry, și este lăsat la maturare ani îndelungi în butoaie de lemn. Este un oțet foarte fin, cu un gust special și blând. Are o aciditate redusă, o culoare închisă, ca și oțetul balsamic și este ideal pentru vinegrete și sosuri roșii și picante.

Oțetul din trestie de zahăr

Este folosit foarte mult în bucătăria asiatică, în special în Filipine și Thailanda. Are un gust complex și ușor dulceag și se potrivește foarte bine la sosurile pentru salate și fripturi, la vinegrete, marinate și preparate picante.

Oțeturile aromate din orez

Mai puține cunoscutele tipuri de oțet din orez sunt preparate din vinurile de orez alb, brun sau roșu, la care se adaugă diferite condimente și ierburi aromatice. Se folosesc îndeosebi tarhonul, oregano, cimbru, piper, dafin sau busuioc. Pot avea o concentrație ridicată, în funcție de vin, dar sunt foarte parfumate și sunt folosite nu numai la salate sau fripturi, ci și la supele cu tăieței, dar și la anumite dulciuri.

Oțetul din trandafiri

Petalele de trandafiri de dulceață, foarte proaspete și culese dimineața devreme, se pun la macerat în oțet de vin alb de bună calitate. După câteva săptămâni, se obține oțetul de trandafiri cu un parfum delicat și apreciat nu doar în bucătărie, dar și în cosmetică. Este potrivit pentru salatatele ușoare din legume, dar poate fi folosit și pentru ten sau pentru păr, pentru probleme digestive ușoare sau pentru dureri de cap.

Oțetul de nuci

Acest oțet se obține din oțet din vin alb în care fermentează cu extract de nucă. Este un oțet foarte fin, foarte aromat, datorită nucilor, ușor amărui, cu o culoare ruginie. Este recomandat pentru salatele de crudități, dar și pentru marinate folosite pentru carnea de pasăre.  

Oțetul de rodii

Este un oțet foarte apreciat în bucătăria mediteraneeană și se obține prin fermentarea sucului de rodii. Are o culoare roșie-trandafirie foarte apetisantă, un gust acrișor și fructat și se recomandă pentru salate, dar se recomandă și în anumite cure de slăbire deoarece reduce cantitatea de grăsimi și zaharuri din sânge.