Există o sumedenie de idei preconcepute referitoare la bolile psihice sau mintale. Deși tratabile, cei afectați putând duce o viață perfect normală, oamenii preferă să le considere în continuare de „ducă-se pe pustii”. Așa se face că, în loc să ceară sfatul specialistului, ajung să le caute leac în cele mai diverse locuri, inclusiv la biserici și vrăjitoare. Cei ce suferă de boli psihice sunt priviți drept ciudați când, de fapt, nimeni nu e scutit de apariția unor tulburări mintale.
Ce ne întunecă judecata
În cele mai multe dintre cazuri, bolile psihice, în special cele majore, precum schizofrenia, boala maniaco-depresivă, cea obsesiv-compulsivă, depresia şi unele tulburări de personalitate își au rădăcinile în istoricul familiei. Moștenirea genetică își spune cuvântul atunci când persoana predispusă se lovește de o sursă puternică de stres, cum ar fi decesul cuiva drag, divorțul, violența, pierderea locului de muncă, sărăcia. Însă există și alte cauze ale declanșării unor afecțiuni psihice. Modificările concentrațiilor unor substanțe numite neurotransmițători, precum noradrenalina, serotonina și dopamina duc la apariția simptomelor depresive. Unele medicamente pot duce la tulburări psihice, precum și unele boli cronice, cum ar fi hipotiroidia, obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, epilepsia, scleroza multiplă. Și traumele suferite în copilărie își pun amprenta asupra comportamentului adultului.
Stresul ne omoară
Deși trecem cu toții, măcar o dată în viață, prin episoade de tensiune maximă, unii dintre noi sunt copleșiți de stres. Iar de la stres la depresie nu e decât un pas. Așa se face că boala depresivă majoră, ca maladie mintală, este printre tulburările dispoziției cu cea mai mare prevalență și morbiditate, dovedindu-se că, în lume, mai mulți oameni se sinucid decât mor de foame. ,,O înțelegere asupra cauzelor și factorilor predispozanți pentru depresie e crucială atât pentru medicul curant, dar și pentru cel care dezvoltă boala. Cuvintele cheie, dincolo de genetica și biologica bolii rămân stresul cotidian și evenimentele adverse de viață”, spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu. S-a dovedit științific că până și decalajul de fus orar poate declanșa boli mintale, din cauza stresului pe care îl creează. Cei care călătoresc des cu avionul pe distanțe lungi, de 3 sau mai multe fusuri orare, în special către est, resimt cel mai mult efectele negative, manifestate prin depresie, fobii, atacuri de panică. La cei predispuși genetic, și psihoza și schizofrenia se pot declanșa ca răspuns la diferența de fus orar.
Alcoolul chiar ia mințile
“Deși alcoolismul este perceput de societate ca un viciu, cercetările moderne au evidențiat că dependența de alcool este o afecțiune cerebrală, o tulburare mintală și de comportament recunoscută medical și una dintre cele mai frecvente afecțiuni mintale în Europa. Dependența de alcool prezintă o probabilitate crescută de evoluție progresivă, tulburările asociate consumului de alcool fiind printre primele 10 boli cu impact major la nivel mondial, având consecințe grave asupra vieții persoanei dependente de alcool și a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinența și reducerea consumului dăunător de alcool, oferă specialiștilor în domeniu soluții de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive.”, spune Prof. Dr. Doina Cosman, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.
Sursa foto: galeri.uludagsozluk.com