Probiotice - prieteni sau inamici?

Ne ferim de microbi și de bacterii. Totuși, acestea sunt peste tot, chiar și în interiorul organismului uman. Iar flora intestinală, cea care ne asigură imunitatea în fața bolilor, este formată tocmai din bacterii. Acest scut împotriva infecțiilor are în compoziție microorganisme vii care ajută la menținerea și la refacerea echilibrului florei, cu scopul întăririi sistemului imunitar.

Cu cine avem de-a face

Cele mai cunoscute elemente, care și-au făcut renume și se bucură de o bună reputație, indiferent dacă sunt necesare cu adevărat sau nu, sunt cunoscute sub numele de probiotice. Ai auzit, cu siguranță, de lactobacili ori de Bifidobacterii, prezente pe piață sub diferite forme, de la iaurturi, până la capsule de tot soiul. La nevoie, acestea consolidează flora intestinală, țin la distanță agenții patogeni și limitează proliferarea bacteriilor dăunătoare. Pe de altă parte, mai puțin cunoscute, prebioticele ajută la restabilirea florei intestinale și favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice. Ele sunt substanțe nedigerate în intestinul subțire, folosite în colon. Cea mai cunoscută grupă de prebiotice o reprezintă fructooligozaharidele.

Cum ne ajută aceste probiotice

O floră bacteriană echilibrată mărește capacitatea organismului de a combate infecțiile, duce la eliminarea toxinelor, asigură un bun proces de digestie și de absorbție a nutrienților vitali. Când apar dezechilibre, din cauza regimului alimentar inadecvat, a administrării de antibiotice, a sedentarismului sau a tulburărilor de tranzit intestinal, bacteriile prietenoase au de suferit și nu-și mai pot îndeplini rolul de barieră împotriva microbilor. După doar 7 zile de tratament cu antibiotice, flora intestinală are nevoie de 6 luni pentru a se reface! Or, probioticele protejează mucoasa intestinală și reduc manifestările colonului iritabil. Tot ele au rolul de a furniza elemntele necesare pentru reducerea colesterolului, sintetizarea vitaminelor, secretarea hormonilor, curățarea depunerilor din intestine.

Pot face și rău

Când sunt recomandate de medic, la nevoie, bacteriile prietenoase sunt cu adevărat de folos. Însă trebuie administrate în anumite doze. Produsele lactate sunt principalele surse bune de probiotice. Totuși, în exces, aceste bacterii pot cauza dereglări la nivelul tractului digestiv, precum flatulență, indigestie și diaree. Mai mult, pentru ca un microorganism sa fie considerat probiotic, acesta trebuie sa fie viu. Bacteriile moarte din tot felul de suplimente de pe piață, care promit că fac minuni, nu au cum să fie benefice. În plus, persoanele cu un sistem imunitar slab, gravidele, copiii, vârstnicii trebuie să ceară sfatul medicului înainte de a lua suplimente cu probiotice, căci se pot îmbolnăvi. La copiii cu vârsta mai mică de 6 luni, pot declanşa apariţia alergiilor. Sunt contraindicate în pancreatita acută.

Flora sigură imunitatea

„Flora intestinală contribuie în mod esențial la imunizarea organismului. Contactul organismului cu factorii externi se realizează prin intermediul pielii și al sistemului gastrointestinal. Sistemul digestiv este colonizat de bacterii, chiar la scurt timp după naștere și cunoaște modificări pe măsura ce ne maturizăm. Când tranzitul intestinal prezintă deficiențe, apar boli digestive și fluctuații în greutate. Principalele procese prin care flora contribuie la întărirea sistemului de apărare sunt: distrugerea toxinelor nocive, digestia, absorbția nutrienților vitali, crearea unui pH optim al colonului prin asimilarea calciului și a vitaminei D. Bifidobacteriile previn instalarea afecțiunilor digestive, precum Boala Crohn sau sindromul colonului iritabil și refac pH-ul intestinal acid. Aceste bacterii se găsesc în special în componența iaurturilor și a chefirului.”, spune dr. Tania Bejan, specialist epidemiolog, Ropharma

Sursa foto: ambientebio.it