Ne-am obișnuit să fim pe ultimele locuri în statisticile Europei când vine vorba de sănătate. Ce se întâmplă în cazul dinților? Cât de des merg românii la medic în acest caz?
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertateapentrufemei.ro/wp-content/uploads/2023/03/whatsapp-image-2023-03-01-at-20.12.44-682x1024.jpeg)
Din păcate numărul de consultaţii şi tratamente stomatologice în România a scăzut cu aproximativ 30% în ultimii zece ani, de la 0,07 consultaţii şi tratamente anuale pe locuitor la 0,02, confrom datelor din Anuarul de Statistică Sanitară. Dintre acestea doar 17% au carcater preventiv restul motivelor pentru vizita la stomatolog sau ortodont, fiind tratamentele ceea ce plasează România pe unul dintre ultimele locuri din Europa.
Care sunt motivele? Este vorba de costurile ridicate?
Nu neapărat. Putem compara cu țări vecine care au un nivel de trai similar României, care au cifre mai bune. Dar românii cheltuiesc puțin pe sănătate, în general, și aici vorbim de procentul din venituri, nu de cifre absolute. Asadar, nu e vorba doar despre situația economică.
Din păcate, deja putem vorbi deja de un fenomen de inegalitate în ceea ce privește sănătatea orală pentru că acum, anumite categorii sociale au acces limitat la tratamente stomatologice și ortodontice, iar motivele sunt multiple. Pe lângă problema de educație privind prevenția, știut fiind că românii merg la medic doar când au o problemă, mai sunt și alți factori. De exemplu, și pandemia a avut un impact negativ asupra sănătății orale a populației din cauza capacității reduse a cabinetelor medicale din acea perioadă. Dincolo de aceasta, oamenii și-au redus vizitele la medic de frica infectării cu coronavirus și au adoptat o dietă cu un conținut ridicat de zahăr în timpul izolării. Practic, ce am câștigat în materie de prevenție a sănătății orale prin campaniile din educație din ultima perioadă, s-a șters în anii pandemiei. Din acest motiv cred ca este importantă reluarea campaniilor de conștientizare pentru o rutină de îngrijire orală mai ales în rândul copiilor care își formează obiceiurile pentru tot parcursul vieții.
La ce vârstă ar trebui să meargă un copil la stomatolog? Dar la ortodont?
Îngrijirea dinților copilui trebuie să înceapă de la 6 luni când apar primii dinți și trebuie ajutați pentru un periaj corect până în jurul vârstei de 12 ani când ei sunt responsabili și stăpânesc tehnica bine. Din păcate în România, un copil din zece cu vârsta sub doi ani prezintă deja carii dentare, din cauza biberonului și a alimentelor sau sucurilor cu conținut ridicat de zăhar, fără o igienă corespunzătoare după consum. În ce privește ortodontul, prima vizită la medicul specialist ar trebui să aibă loc în jurul vârstei de 3 ani pentru a depista la timp eventualele probleme la vârste la care se pot corecta ușor. Este un mit să așteptăm erupția dinților definitivi. Din păcate însă, părinții vin cu copiii pentru prima oara, abia după vârsta de 10 ani sau chiar mai târziu când au deja toți dinții de adulți în gură și când tratamentul începe să fie invaziv și mai greu de suportat de către copil. Dantura și craniul nostru nu sunt piese fixe. Gândiți-vă că sunt ca un puzzele care trebuie să se îmbine perfect. Până la vârsta de 9 ani “piesele” sunt extrem de flexibile și în cazul în care apar probleme cu dantura sau structura maxilarului, soluțiile medicale sunt mai ușor de aplicat și cu rezultate aproape perfecte. După această vârstă, tratamentele sunt mai dificil de suportat de către copii pentru că sunt mai agresive, sunt situații în care soluția chirurgicală nu mai poate fi ocolită. Iar cu adolescenții este și mai greu de lucrat pentru că dincolo de impedimentele enumerate anterior, apare și reținerea lor de a purta aparate care le modifică înfățișarea. Problemele ortodontice nu se ameliorează cu vârsta, ci devin mai greu și mai scump de de tratat! Iar tratamentul ortodontic nu se face doar pentru un zâmbet frumos, ci pentru că sănătatea orală precară are efecte negative asupra întregului organism. Sunt studii care asociază o sănătate orală deficitară cu riscul pentru boli cardiovasculare, diabet și boli metabolice.
Care sunt principalii factori care influențează negativ sănătatea orală? Ce soluții sunt să îi combatem?
O sănătate orală înseamnă periaj corect, controale stomatologice regulate, obiceiuri alimentare sănătoase, educație cu privire la factorii de risc. Este evident că un stil de viată echilibrat și sănătos contribuie la menținerea unei sănătăți a danturii. Consumul de alcool, zahărul în exces și tutunul sunt printre cei mai importanți factori cu efecte negative asupra dinților. Este interesant că totuși controlul de rutină deși insuficient în cifre absolute, are ponderea cea mai mare în rândul populației tinere. Astfel 44% dintre copiii între 3 si 14 ani au efectuat un control de rutină conform declarațiilor părinților. Însă procentul scade odată cu vârsta, astfel că doar 20% dintre tinerii cu vârste între 15-24 ani mai merg la controale de rutina ajungând, în final, ca persoanele peste 75 de ani sa meargă la stomatolog în special pentru extracții dentare. Mai mult, conform studiilor, unul din doi elevi din România nu se spală pe dinți conform normelor de igienă dentară, respectiv cel puțin de două ori pe zi. Din punctul nostru de vedere schimbarea acestor statistici trebuie începute cu copiii, iar februarie este luna sănătății dentare a copiilor, perioadă în care familiile, școala, comunitatea trebuie să facă un efort de conștientizare.