Vorbim despre una dintre cele mai scumpe investigații, însă foarte eficientă în depistarea precoce a celuleor canceroase. Partea bună este că scanarea la acest aparat de ultimă generație este decontată de CNAS pentru anumite grupe de persoane, deja înregistrate în evidența oncologică. De fapt, nici nu este recomandată efectuarea unui asemenea control la cerere, ci numai după decizia medicului de specialitate.

În ce constă un examen PET/CT

Studiul PET începe cu injectarea intravenoasă de FDG (18fluor dezoxiglucoză), o substanţă radioactivă, care se procură din Ungaria. Costul ridicat al investigației este cauzat tocmai de această substanță. Investigația este complet nedureroasă, fără efecte secundare. Înainte de examinare, veți fi rugaţi să vă prezentați cu minimum o jumătate de oră înainte de programare, să nu mâncați și să nu beți nimic cu cel puțin 6 ore înainte, să luați totuși medicația prescrisă, să nu faceți efort fizic, să veniți cu dosarul medical complet, să anunțați dacă sunteți diabetici, dacă aveți temperatură, dacă există suspiciunea unei sarcini sau dacă alăptați. După ce se administrează intravenos substața de urmărire, veți avea de așteptat cam o oră, într-o încăpere special amenajată, în stare de relaxare totală. Apoi, veți fi însoțiți în sala de examinare, unde va trebui să stați nemișcați, timp de 20-30 minute, cât durează scanarea. Rezultatele se primesc după două zile lucrătoare de la efectuarea examinării, în scris sau pe suport magnetic, adică CD în format DICOM.

Cui ajută și cine riscă?

În oncologie, investigaţia PET/CT oferă posibilitatea de a diagnostica şi localiza din timp, de a monitoriza şi de a ţine sub control evoluţia cancerului. Astfel, oncologii, hematologii, chirurgii şi alţi medici specialişti vor fi capabili să detecteze cu multă precizie cancerul, să evalueze recidivele şi să evalueze răspunsul probabil al organismului la terapie, inclusiv să urmărească mai eficient rezultatele chimioterapiei şi radioterapiei. Tehnologia este utilizată în detectarea şi monitorizarea evoluţiei în multe tipuri de cancere, printre care cel de sân, esofago-gastric, uterin, de piele, al sistemului imunitar, pulmonar, colono-rectal, la cap și gât, ovarian, osos. Permite elaborarea planurilor de tratament, identifică zonele din creier care provoacă crizele epileptice și poate diagnostica din timp maladia Alzheimer. Din păcate, nu vor putea efectua investiagația cei care au nivelul glicemiei crescut, suferinzii de insuficiență renală, purtătorii de proteze ortopedice, stimulatoare cardiace, proteze arteriale sau venoase implantate.

Sursa foto: voxel.pl