Dacă vrei să afli în detaliu ce este și cum poate fi tratat anevrismul cerebral, dar și cum poate fi evitat, te invităm să citești acest articol în continuare.

Cum arată un anevrism cerebral?

Anevrismele cerebrale pot lua mai multe forme. Specialiștii în medicină afirmă că aproape 90 la sută dintre anevrisme sunt saculare și iau forma unui fruct de pădure. Acest tip de anevrism, așa cum îi spune și numele, formează un sac în afara arterei, care arată ca o boabă de zmeură sau mură.

Există, însă, și anevrisme fusiforme, care sunt neobișnuite și determină umflarea arterei până la capăt. De asemenea, se pot forma și mici fisuri ale arterei prin care sângele se poate scurge, inițial balonând și mai apoi blocând artera, care poartă numele de anevrism de disecție.

Posibile cauze ale unui anevrism cerebral

Unele anevrisme se pot dezvolta pe parcursul vieții unei persoane, unele sunt moștenite, iar altele rezultă din leziuni cerebrale. Totodată, anumiți factori sau anumite comportamente pot declanșa un anevrism, printre care se numără și:

  • efortul excesiv (în timpul sportului)
  • consumul exagerat de cafea
  • tensionarea în timpul mișcărilor intestinale
  • furia intensă
  • actul sexual

O leziune cerebrală traumatică poate rupe țesutul și poate crea ceea ce este cunoscut sub numele de anevrism disecant. O infecție gravă în organism poate duce la un anevrism dacă infecția dăunează arterelor. Fumatul și hipertensiunea arterială cronică sunt, de asemenea, surse ale multor anevrisme cerebrale.

Categorii de persoane cu risc ridicat de anevrism cerebral

Anevrismele cerebrale pot afecta pe oricine, însă acestea sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35 și 60 de ani. Femeile sunt mai susceptibile în a suferi de anevrisme decât bărbații, din cauza nivelurilor scăzute de estrogen înregistrate după instalarea menopauzei. Dacă anevrismele au reprezentat afecțiuni frecvente în rândul membrilor familiei tale, riscul de a suferi și tu unul este, din păcate, unul mare.

Alți factori de risc pentru anevrismele cerebrale ar putea include și:

  • vârsta înaintată
  • consumul de droguri, în special cocaina
  • abuzul de alcool
  • problemele congenitale care afectează pereții arteriali, precum sindromul Ehlers-Danlos
  • lovituri repetate în zona capului
  • malformații arteriovenoase cerebrale
  • îngustarea congenitală a aortei, cunoscută sub numele de coarctație

Simptome ale unui anevrism cerebral

Din păcate, anevrismele sunt imprevizibile și pot să nu prezinte simptome până când vasele de sânge nu se rup. Anevrismele mari vor prezenta, de obicei, simptome certe și vor necesita îngrijiri medicale de urgență.

Simptomele și semnele de avertizare ale unui anevrism variază în funcție de situația în care peretele arterial al creierului se fisurează sau nu.

Simptomele unui anevrism neîntrerupt includ:

  • dureri de cap ori dureri în spatele sau deasupra ochiului, care pot fi ușoare sau severe
  • vedere încețoșată sau dublă
  • ameţeală
  • deficiențe vizuale
  • convulsii

Simptomele unui anevrism cu fisura peretelui arterial includ:

  • dureri de cap bruște, severe
  • rigiditate a gâtului
  • vedere neclară sau dublă
  • sensibilitate la lumină
  • pleoape căzute
  • probleme de vorbire sau o schimbare a conștientizării și a stării mentale
  • probleme de mers sau amețeli
  • greață sau vărsături
  • convulsie
  • pierderea cunoștinței

Nu ignora aceste semne și cere de urgență ajutorul specialiștilor! Echipa de medici neurochirurgi NeuroHope te poate ajuta sau îi poate ajuta pe cei dragi ție să treacă peste acest episod neplăcut. 

Cum se tratează anevrismul cerebral?

Tratamentul pentru anevrism poate varia în funcție de mărimea, localizarea și severitatea anevrismului, precum și de faptul dacă acesta s-a rupt sau nu. Medicația administrată doar sub atenta observație a medicului poate calma durerile de cap și durerile de ochi.

Dacă anevrismul este accesibil, intervenția chirurgicală poate repara sau întrerupe fluxul de sânge către anevrism. Acest lucru poate preveni apariția ulterioară a altor anevrisme. Unele intervenții chirurgicale includ:

  • operația propriu-zisă, în care un anevrism este închis folosind o clemă metalică
  • înfășurarea endovasculară, în care un cateter este introdus printr-o arteră în anevrism și fluxul sanguin este blocat, ceea ce în cele din urmă închide anevrismul

Anumite schimbări în ceea ce privește stilul de viață te pot ține departe de anevrismele cerebrale. Consumul unei diete echilibrate, care conține fructe, legume, cereale integrale, carne slabă și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, renunțarea la fumat și gestionarea hipertensiunii arteriale sau a colesterolului ridicat pot fi cele mai la îndemână măsuri pe care le poți lua pentru a evita un anevrism.