Nașterea te face din om neom?

Schimbările hormonale, teama de necunoscut, neprevăzutul? Doar Dumnezeu știe ce anume întunecă mințile femeilor, imediat după nașterea unui copil. Un cuvânt banal, considerat nelalocul lui de către proaspăta mămică, poate declanșa un șoc emoțional. Și este atât de puternic, încât sunt necesare luni de terapie pentru a-și reveni. Ciudat e că așa-numita depresie postpartum afectează atât mamele, cât și tații. Și, din nefericire, jumătate dintre femei nici măcar nu ajung la medici să fie diagnosticate, fie din lipsa de informare, fie de frică sau de rușine. Și trebuie să ținem cont de faptul că peste 90% dintre proaspetele mame, diagnosticate sau nu cu depresie postnatală, prezintă sentimente obsesive față de ele însele ori faţă de bebeluși.

Nașterea vine cu depresie?

Prea puțin băgată în seamă, depresia care pune stăpânire pe femei după naștere este o boală care afectează una din opt mame. Se poate declanșa în primele ore, zile sau chiar după luni de la momentul în care a avut loc nașterea. Și poate apărea și după un avort spontan sau chiar la părinții adoptivi. Există și situații în care proaspăta mamă are o gândire delirantă după naștere, halucinații, fenomen numit psihoză postpartum, ce afectează cam o femeie dintr-o mie. În general, se dă vina pe transformările hormonale suferite, pe lipsa unor vitamine și pe instabilitatea emoțională. Totuși, specialiștii spun că anxietatea și stresul emoțional anterior sunt printre principalii factori de risc pentru suferința postnatală. Prin urmare, istoricul trăirilor tinerelor mame este foarte important.

Acolo unde există probleme conjugale, la locul de muncă, nesiguranță, lipsuri materiale, există probabilitatea declanșării unei depresii postpartum. De aceea, presupunerea că o femeie nu are nimic doar pentru că arată bine și se exprimă coerent este greșită. Căci trăirile ei interioare îi pot provoca o suferință îndelungată ce o poate aduce într-o situație dezastruoasă și chiar împinge către crimă. Plânsul fără un motiv evident nu este deloc o stare firească după aducerea pe lume a unui copil, la fel ca și pesimismul exagerat. Teama de a nu răni propriul copil sau de a nu duce lipsă de ceva nu trebuie ignorată. Absența plăcerii, apatia, lipsa poftei de mâncare, insomniile, sentimentul de vinovăție, tulburările de concentrare sau exprimarea greoaie, toate sunt semne că proaspăta mamă are probleme. Și la 1 din 4 tați se manifestă așa-numita depresie paternală, născută din teamă, prin agresivitate și predispoziție pentru conflicte, refugiu în alcool.

Se tratează!

Deși nu există un test anume care să determine dacă o femeie suferă de depresie postpartum, există opțiuni de tratament cu real succes. Și nu trebuie ignorate, căci urmările pe termen lung sunt grave. O femeie care a suferit de depresie postnatală este susceptibilă de a redeveni depresivă în viitor. Mai mult, copiii cu părinți din această categorie au un risc crescut de a dezvolta probleme emoționale și chiar de vorbire. De aceea, e foarte important să i se ceară părerea unui medic psihiatru, încă de la primele semne. Acesta va stabili metodele de psihoterapie și medicația potrivită fiecăruia, adecvată, în principal, perioadei de alăptare. Desigur, este indicată și vizita la enocrinolog, pentru a clarifica situația hormonală. Mișcarea în aer liber, socializarea, odihna și găsirea unor preocupări recreative au și ele rostul lor. Familia joacă un rol extrem de important.

NU EVITA PSIHIATRUL!

Depresia la mamă şi insomnia maternă se pot corela cu un mediu mai slab de socializare. Insomnia mamei se asociază şi cu un grad mai mare de haos, niveluri mai mari de neglijare a copilului, mai puţină fericire şi mai puţină stimulare a copilului. Părinţii nedormiţi şi deprimaţi generează în jurul lor un mediu impropriu pentru copil. La rândul lui, va creşte şi se va transforma într-un adult cu probleme de adaptare, predispus la consum de substanţe în adolescenţă şi, apoi, la tulburări de somn şi dispoziţii depresive. Somnul şi depresia comportă, metaforic vorbind, o relaţie incestuoasă. Fiice ale aceleiaşi tulburări primare de reglare a marilor ritmuri, insomnia şi dispoziţia alterată concură în creşterea nivelului de hormon de stres circulant, secreţie şi metabolism alterat al monoaminelor, status proinflamator şi metabolism modificat al glucozei și rezistenţă crescută la insulină în ţesuturi.

Sursa foto: 123rf.com