GHIDUL plantelor medicinale

MESTEACĂN (BETULA VERRUCOSA)

Frunzele de mesteacăn au proprietăți diuretice. Preparatele standardizate din frunze de mesteacăn sunt indicate în urolitiaze renale şi afecțiuni bacteriene și inflamatorii ale căilor urinare inferioare. Recent, s-a demonstrat că extractele din muguri de flori de mesteacăn au efecte pozitive în cancer de piele și de sân.

Uz intern: se folosește sub formă de produse standardizate: extracte apoase, uscate sau hidroalcoolice, conform indicațiilor de pe ambalaj. Seva copacului, denumită „apă de mesteacăn”, este băută pentru calitățile ei tonice.
Uz extern: în silvoterapie, se consideră că plimbările prin păduri de mesteacăn sunt benefice persoanelor care suferă de stres.
Când îl recoltezi: Frunzele de mesteacăn se culeg fragede, până la sfârșitul lui iulie.

MERIȘOR (VACCIMUM VITIS-IDAEA)

Are acţiune antiseptică, astringentă, diuretică şi dezinfectantă renal. Este recomandat în afecțiuni renale, în special în infecțiile uro-renale, cistite și stările inflamatorii ale căilor uro-renale. Este contraindicat în insuficiență renală gravă.

Uz intern: se face o infuzie din două linguriţe de frunze de merișor la o cană cu apă. Se beau una-două căni pe zi. Se recomandă neutralizarea infuziei cu un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu (pentru a avea un ph alcalin). Nu se va asocia cu urotropina sau cu un alt dezinfectant chimic al căilor urinare. Nu se vor administra mai mult de trei-patru căni cu ceai pe zi. Fructele se pot consuma proaspete sau uscate.
Când îl recoltezi: Fructele și frunzele se culeg în septembrie și octombrie.

MIGDAL (AMYGDALUS COMMUNIS)

Semințele de migdal au acțiune antispasmodică, anestezică, vermifugă și ușor laxativă. Din semințele de migdal se extrage vitamina B17, cu efect anticanceros. Proprietățile nutritive ale migdalelor se împletesc strâns cu cele terapeutice. Au o valoare energetică apreciată la 615 kcal pe 100 g semințe uscate. Se recomandă introducerea lor în dietă pentru reglarea tranzitului la colon și pentru a preveni cancerul la acest organ. Mai sunt indicate pentru întărirea memoriei.

Uz intern: pentru prevenția cancerului, se recomandă consumul a 6-8 sâmburi de migdale pe zi. Mai există produse standardizate cu extract din sâmburi de migdale, care conțin substanța numită amigdalină.
Când îl recoltezi: Nu crește la noi în țară, dar se găsește în comerț.

MIRT (MYRTUS COMMUNIS)

Sub formă de ulei esențial, mirtul are acțiune antibiotică, aromatică, bactericidă, astringentă, antiseptică (pulmonar și urinar), balsamică, expectorantă, sedativă, tonică. Potolește arsurile gastrice, crampele și ajută la tratarea balonărilor. Ajută la oprirea hemoragiilor. Uleiul esențial de mirt este utilizat în afecțiunile aparatului respirator (bronșite cronice, astm bronșic, tuberculoză). Întărește sistemul imunitar și este indicat și în guturai, gripă și în bolile infecțioase. Mai este recomandat în unele afecțiuni dermatologice, în acnee, hemoroizi, seboree, gingivită, reumatism.
Uz extern: uleiul esențial se folosește în aromoterapie sau în diverse preparate, care se găsesc în farmacii.
Când îl recoltezi: Nu crește la noi în țară, dar se găsește în comerț, sub formă de ulei esențial sau creme.