Riscurile asociate tratamentelor cu antibiotic

Antibioticele au salvat nenumărate vieți, de la descoperirea lor până în prezent. Chiar și acum, unii oameni par să considere că au proprietăți aproape miraculoase, abuzul de antibiotice fiind una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică. Noțiuni ca “rezistență la antibiotic” sau  “Clostridium” rămân vagi și fără ecou în mintea publicului. Dar administrarea antibioticelor vine, întotdeauna, la pachet cu unele riscuri pentru sănătate:

  • suprasolicitarea ficatului și a rinichilor
  • dezvoltarea unei reacții alergice
  • infecția cu Clostridium difficilae 
  • dezvoltarea rezistenței la antibiotice

Dacă efectele negative asupra ficatului și rinichilor pot fi combătute cu ajutorul protectoarelor hepatice, consumului regulat de apă și al unei alimentații echilibrate și sănătoase, iar dezvoltarea unei reacții alergice reprezintă un risc foarte mic la majoritatea oamenilor, infecția cu Clostridium difficilae este un element mai dificil de controlat și care poate ajunge să îți pună viața în pericol.

Ce este Clostridium difficilae?

Clostridium difficilae este o bacterie care colonizează intestinul la 2 – 3% din populația adultă. Bacteria este ingerată, se înmulțește la nivelul intestinului subțire și secretă toxine atunci când ajunge în intestinul gros. Aceste toxine distrug celulele din intestin și declanșează un puternic proces inflamator, care se concretizează clinic prin diaree apoasă persistentă.

C.difficile se transmite prin contact (atât direct cu acele persoane care îl poartă, cât și indirect prin medii contaminate) și, în plus, pe cale fecal-oral. C.difficile pune probleme semnificative în mediile de asistență medicală deoarece:  

  • Majoritatea pacienților, ca urmare a asistenței medicale sau a afecțiunilor predispozante, vor necesita antibiotice în timpul internării care ii fac vulnerabili la CDI.  
  • Organismul produce spori care pot supraviețui luni de zile în mediu și pot germina, dupa ingestie, în bacterii viabile.  
  • Sporii pot supraviețui, de asemenea, metodelor de igienizare de rutina, iar gelul de mâini cu alcool este ineficient în eliminarea C.dificile. 
  • C.difficile poate supraviețui luni de zile pe echipamente precum băi, mobila din salno, stetoscoape, lavoare etc.
  • C. difficile cauzează aproximativ un sfert din cazurile de diaree asociată cu antibiotice în ansamblu, persoanele în vârstă fiind deosebit de expuse riscului. 
  • Achiziția este influențată de expunere recentă la antibiotic și de timpul petrecut într-un mediu în care există probabilitate de expunere, adică spitalul. 
  • C.difficile este transportat în intestinul a 20% dintre pacienții din spital.

Care sunt simptomele infecției cu Clostridium difficilae?

Primele simptome ale infecției pot apărea la 5 – 10 zile de la prima administrare a antibioticului, dar au fost înregistrate cazuri apărute și la 3 luni după aceea. 

În infecția ușoară apare diaree apoasă, de minim 3 ori pe zi, timp de mai multe zile, cu durere abdominală și crampe ușoare.

În infecția severă, diareea apoasă este frecventă și persistentă, apărând de până la 10 – 15 ori pe zi și determinând o deshidratare rapidă. Durerile abdominale pot fi intense și însoțite de greață, febră, balonare. Lucrurile se pot agrava destul de rapid, evoluând către tahicardie, insuficiență renală, apariția de sânge sau puroi în scaun și putând conduce la sepsis și deces.

Care sunt factorii de risc pentru infecția cu Clostridium difficilae?

Pe lista factorilor de risc cunoscuți, tratamentul cu antibiotice ocupă primul lor. Se consideră că intestinul unui adult sănătos conține aproximativ 100 miliarde bacterii, grupate în 500 – 2000 de specii, care alcătuiesc flora intestinală. Atunci când iei antibiotic, acesta distruge și o parte dintre aceste bacterii din intestin.

Dacă o parte dintre bacteriile benefice sunt distruse, Clostridium difficilae, care este rezistent la majoritatea antibioticelor, găsește resurse pentru a se înmulți necontrolat. 

Care sunt posibilele complicații ale infecției cu Clostridium difficilae?

Complicațiile infecției cu Clostridium difficilae pot varia de la ușoare la severe și chiar fatale:

  • deshidratare
  • insuficiență renală
  • megacolon toxic
  • perforație intestinală
  • deces.

Tratamentul cu antibiotice și Clostridium difficilae

Uneori, raportul risc-beneficiu pledează în favoarea administrării de antibiotic. Ce ai de făcut ca să fii în siguranță și să minimizezi riscul unei infecții cu Clostridium difficilae?

  • Menține o igienă riguroasă. Nu poți să dezvolți infecția cu Clostridium difficilae decât dacă bacteria există deja în intestin, sau dacă o contactezi în perioada tratamentului.
  • Nu lua antibiotic decât la recomandarea medicului, în dozele recomandate și pentru perioada de timp recomandată de acesta. Mulți medici preferă în prezent o abordare expectativă, cu monitorizarea atentă a pacientului, pentru a descoperi dacă antibioticul este cu adevărat necesar. În plus, este foarte posibil ca medicul să opteze pentru un antibiotic cu spectru restrâns și cu un impact redus asupra bacteriilor benefice din intestin.
  • Asociază întotdeauna tratamentului cu antibiotic un probiotic de bună calitate. Probioticul ar trebui să conțină cel puțin 1.000.000 UFC/doză și trebuie administrat întotdeauna la o distanță de minim 2 ore de antibiotic. Deși bune pentru sănătate, iaurtul, moarea de varză, drojdia de bere și alte leacuri băbești nu sunt întotdeauna suficiente pentru a preveni dezvoltarea necontrolată a Clostridium difficilae în intestin. 

Sursa foto: Shutterstock

(P) Material publicitar realizat in colaborare cu Regina Maria