„Studiul pleacă de la ipoteza că la nivelul epiteliului căilor respiratorii (strat de celule ce acoperă căile aeriene în porţiunea lor internă, având astfel contact direct cu aerul ambiant prin respiraţie) după expunerea la aer rece ambiant apare o scădere a rapidităţii şi intensităţii răspunsului de apărare al acestor celule faţă de virusul răcelii comune denumit Rhinovirus. Chiar şi când scăderea de temeperatură la nivelul căilor respiratorii este de câteva grade- de la 37 grade C la 33 grade C.  Plecând de la faptul cunoscut de către cercetători, că rinovirusul se multiplică mai bine la temperaturi mai reci, aceştia au încercat să afle motivul pentru care replicarea virusului se face mai bine la temperaturi scăzute.”, explică specialiştii Omnia Medical Center.

Ce spun studiile

Studiile au fost efectuate folosind celule epiteliale din căile aeriene ale şoarecilor. Cu scopul de a se afla motivul pentru care replicarea rhinovirusului este mai intensă la temperaturi scăzute. Așadar, de ce răcim? S-a constatat că, prin expunerea la temperaturi mai scăzute decât cele de 37 grade C, apare la nivelul celulelor epiteliale o întârziere în recunoaşterea particulei virale. Și în declanşarea unui răspuns de apărare împotriva virusului din partea sistemului imunitar. Ceea ce permite  multiplicarea virusului la nivelul epiteliului respirator şi favorizează apariţia simptomelor de răceală.

Pentru a explora relaţia dintre temperaturile interne ale corpului şi capacitatea de apărare faţă de un virus, echipa de cercetare a incubat celulele şoarecilor în două loturi. Fiecare expuse la temperaturi diferite. Un grup de celule a fost incubat la 37 de grade Celsius. Pentru a imita temperatura găsită în plămâni. Și celălalt la 33 de grade Celsius, pentru a imita temperatura la nivelul nasului după inhalarea de aer rece.

Cercetătorii au analizat apoi felul în care celulele incubate la tempetaruri diferite au reacţionat după expunerea la rhinovirus. Rezultatul demonstrat a fost că fluctuaţiile temperaturilor interne ale corpului nu au avut un impact direct asupra virusului în sine. Ci asupra răspunsului imun direct al organismului la virus. Astfel celulele expuse la temperatura de 37 grade C au răspuns mai bine. Reuşind să împiedice multiplicarea virusului şi împiedicând astfel apariţia răcelii. Pe când cele expuse la temperatura de 33 grade C au iniţiat mai greu un răspuns imun. Iar multiplicarea virusului nu a putut fi oprită, permiţând declanşarea răcelii.

Cum ne afectează temperaturile de afară

„Prin inhalarea aerului rece din mediul ambiant, temperatura de la nivelul foselor nazale va fi mai scăzută (33 grade C) decât cea de la nivelul căilor aeriene pulmonare (37 grade C) şi nu va permite organismului să se apare eficient, virusul se va replica şi duce la apariţia simptomelor de răceală.”, afirmă specialiştii Omnia Medical Center.

 Astfel, când aerul ambiant are temperaturi mai scăzute, adulţii pot manifesta simptome de răceală şi de 3 ori în acelaşi an, în timp ce copiii pot face răceli de 2 ori mai frecvent decât un adult, dat fiind faptul că sistemul lor imunitar nu este unul complet matur.

Cine este mai predispus la răceli?

Nici în urma cercetărilor nu există un consens cu privire la modul în care sistemul nostru imunitar funcţionează şi de ce unii dintre noi sunt mai predispuşi la a contracta infecţia cu rhinovirus decât alţii.  Printre  factorii de risc  se numără: imunodepresia, coexistența de boli cronice, vârsta copilăriei sau prematuritatea şi vârsta înaintată.

De ce răcim de fapt?

Pe lângă temperaturile scăzute, în sezonul rece se mai adaugă și aglomerarea în spaţii închise, inadecvat ventilate. Apare riscul crescut de răspândire și contractare a virusurilor. Cert este că toamna şi iarna sau la trecerile bruşte cald/frig suntem mai predispuşi să răcim. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte virusul gripal lucrurile stau un pic diferit. Cercetătorii din New York consideră că au rezolvat unul dintre marile mistere ale gripei. De ce răcim cel mai des în lunile friguroase? Răspunsul are legătură de această data cu virusul în sine. Este mai stabil şi rămâne mai mult în aer atunci când aerul este rece şi uscat, condiţii  ce se regăsesc în sezonul rece.

O serie de alte ipoteze susţin că gripa este comună toamna şi iarna deoarece oamenii stau mai mult în interior, viaţa cotidiană presupune gruparea în comunităţi, copiii încep şcoala, de aceea virusul se răspândeşte mult mai uşor dintr-un mediu în altul prin intermediul celor ce sunt deja afectaţi, dar continuă să vină în comunităţile mai sus amintite. De asemenea, virusurile se transmit mult mai uşor în medii cu umiditate scăzută, de 20%, aşa cum arată studiile, iar în cazul în care umiditatea ajunge la 80% există  şanse scăzute ca virusul să rămână viabil pentru a fi transmis de la o persoană la cealaltă.

Sursa foto: 123rf.com