Coronavirusul se poate ține la distanță

Coronavirusul a fost privit cu ignoranță. „Nu mi se întâmplă tocmai mie.”, „e un guturai banal”, „nu e așa periculos cum pare” sunt doar câteva dintre afirmațiile care ne-au făcut să tratăm coronavirusul cu indiferență. Pe de altă parte, sâmburele îndoielii în colțit în mințile noastre și, fix după ce ni s-a spus să evităm aglomerația, ne-am îmbulzit să golim rafturile magazinelor, am circulat (de voie, de nevoie) cu mijloacele de transport în comun la orele de vârf, am suprasolicitat secțiile Unităților de Primiri Urgențe și tot așa. Iar consecințele nu s-au lăsat așteptate.

Chiar și acum, în al doisprezecelea ceas, mai există șansa de a trece cu bine peste ravagiile pe care le face coronavirusul în alte țări. Trebuie doar să ne asumăm responsabilitatea, să nu (ne) mințim și să respectăm câteva reguli de bun simț.

Cum s-a răspândit coronavirusul

Ultimele cercetări au arătat gradul extrem de ridicat de contagiozitate a acestui virus numit COVID-19. De aici și măsurile fără precedent luate de către autorități. Coronavirusul a plecat din Wuhan, China, dar boala respiratorie provocată de el s-a raspandit și în alte orașe mari. Apoi au fost raportate cazuri în Japonia, Thailanda și Coreea de Sud. Iar tăvălugul, odată răsturnat, a cuprins mări și țări. În cadrul emisiunii Teo Show, de la Kanal D, Dr. Ovidiu Peneș, specialist în Age Management, Nutrigenomică și Nutrigenetică, Medicină preventivă și regenerativă, a făcut o radiografie extrem de interesantă a acestui fenomen:

„Pacientul când devine bolnav sigur că are starea aia foarte proastă: dureri musculare, febră foarte mare, incapacitatea de a respira cum trebuie. Și rămâne la domiciliu. Numai că el devine contagios de când se infectează. Și se pare că în jur de cinci zile nu dă niciun semn de boală. Timp în care se plimbă printre ceilalți oameni sănătoși și răspândește viruslul.”

Așa atacă organismul

Virusurile ne pricopsesc, de obicei, cu boli respiratorii moderate. Cam ceea ce știm noi sub numele de răceală sau guturai. Simptomele coronavirusului includ tuse, durere în gât, posibile dureri de cap și febră. Pentru cei cu un sistem imunitar slăbit există riscul declanșării unei boli respiratorii mai grave, cum este pneumonia. Iar cele mai multe cazuri grave, care au necesitat ventilație artificială și intubare la pacienții internați au fost sub forma pneumoniei interstițiale. E drept că vârstnicii și copiii riscă mai mult. Dar s-a dovedit că vârsta celor afectați este în scădere, fiind depistate cazuri grave și sub 40 de ani. Din relatările medicilor, la pacienții cu forme grave, virusul influenţează sistemul cardiovascular, dar şi funcţiile renală şi hepatică. Bolnavii cu patologii cardiorespiratorii şi cei cu probleme coronariene severe au cele mai mici şanse de a fi recuperaţi. Iar aici apare și cel mai ridicat risc de deces, din cauza complicaţiilor extrem de grave.

Și când te gândești că totul pleacă de la un banal strănut… „Dacă strănutul este cu forță puternică, se împrăștie pe o zonă foarte mare, mulți metri cubi. Dacă aerul este mai uscat, se împrăștie pe o zonă și mai mare. Rămâne pe suprafețe și poate să reziste până la câteva zile.”, spune dr. Ovidiu Peneș.

Cum ne protejăm în locuri aglomerate?

În autobuz, în tramvai, în metrou, în supermarket și oriunde există un grup de persoane, atingem barele de susținere, ușile, butoanele de acces. Ceea este total greșit. Dacă cineva infectat a atins sau a strănutat în locul respectiv, suntem expuși. Așa că prima regulă este să nu ducem mâna la gură, la nas sau la ochi, până nu apucăm să ne spălăm cu apă și săpun. După cum spune dr. Peneș, dezinfectanții nu sunt eficienți dacă nu ne spălăm înainte temeinic pe mâini. Și pe haine putem transporta virusul, și în păr. De aceea, la intrarea în casă, vom spăla și dezinfecta încălțămintea și hainele purtate. Și ne vom spăla bine părul și extremitățile expuse.

Un alt factor care amplifică riscul de contaminare este telefonul mobil. Așa că și pe acesta îl vom dezinfecta măcar de două ori pe zi. Măștile de protecție nu previn infectarea! Le vom purta dacă avem noi simptome de răceală sau gripă, pentru a-i proteja pe ceilalți. Orice contact cu produsele de la raft sau cu un coș de cumpărături poate fi periculos.

Declarațiile integrale ale doctorului Ovidiu Peneș le găsești aici

Sursa foto: Shutterstock