Noua teorie vine din Franţa, unde câţiva specialişti au început să studieze comportamentul populaţiilor microbiene care colonizează corpul uman pentru a înţelege care sunt diferenţele dintre categoriile de persoane cu risc de îmbolnăvire şi cele care rămân sănătoase, arată Mediafax. Ei spun că probioticele ar putea fi folosite cu succes în profilaxia şi terapia adjuvantă în Covid.

Dar cum de sunt invocate probioticele în această ecuaţie?

Ei spun că noul coronavirus ar avea capacitatea să infecteze anumite bacterii prezente în corpul nostru, şi astfel acestea să ascundă virusul. Concret, virusul ar infecta bacteriile Prevotella care provoacă apoi inflamaţii uneori fatale. Se ştie deja că infecţiile care implică Prevotella dau infecţii respiratorii, inclusiv acute.

”Se vorbeşte exact de acest aspect, că Sars Cov 2, virusul, ar putea la un moment dat la acele persoane care au o microfloră bine reprezentată să determine această coinfecţie, am putea spune, bacterie cu virus, şi aşa să se explice de ce, la un moment dat acele persoane fac o formă severă.

Copiii, având o floră mai puţin reprezentată, fac forme uşoare, asta ar putea să fie o ipoteză, sigur că e greu de susţinut, şi este greu să ne dăm seama dacă într-adevăr aşa se întâmplă lucrurile, avem nevoie de studii care să fie reprezentate de un număr mare de persoane”, spune medicul Adrian Marinescu.

Poate cel mai important aspect al studiului făcut de francezi este acela că probioticele sunt capabile să împiedice Prevotella să formeze biofilme, adică unul dintre mijloacele cu care bacteriile se apără de sistemul nostru imunitar şi de antibiotic.

Persoanele obeze, care sunt mai afectate de Covid-19, au o microfloră care este şi mai bogată în Prevotella. Dacă administrarea de probiotice la această populaţie dă rezultate bune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea markerilor obezităţii, aceste rezultate sunt şi mai vizibile pentru indivizii la care bacteriile au fost foarte prezente, arată studiul.

Dacă se dovedeşte că infecţia cu SARS Cov 2 este una mixtă, atât virală, cât şi bacteriană, atunci acea combinaţie de hidroxiclorochină şi azitromicină de care vorbeşte renumitul profesor Didier Raoul este cu atât mai eficientă.

”Dacă aceste date vor fi la un moment dat susţinute, da, ar avea logică această asociere medicamentoasă”, mai precizează medicul Marinescu.

Aşadar, rezultatele noilor studii făcute pe probiotice sunt noi şi destul de promiţătoare.
Echipa de cercetare a Universităţii din Colorado chiar încearcă să folosească o versiune modificată genetic a bacteriei lactobacillus acidophilus, care se regăseşte de obicei în iaurt, chefir, sana. Ei spun că acest probiotic ar putea fi transformat pe viitor într-un vaccin care ar ataca călcâiul lui Ahile al noului coronavirus. Râmâne de văzut. Până atunci nu ai nimic de pierdut dacă consumi aceste produse. S-ar putea să bei chiar leacul în sine!

CONȚINUT VIDEO LIBERTATEA PENTRU FEMEI

Vezi și Unele spitale din Suedia nu mai folosesc clorochina pentru coronavirus, din cauza efectelor secundare. La noi încă se utilizează

Citește și: