Cuprins
Un set de analize ginecologice de bază, făcute la început de an, reprezintă în primul rând o asigurare pentru liniștea ta și o măsură preventivă. Analizele ginecologice oferă posibilitatea de a depista afecțiuni într-un stadiu incipient, când tratamentele sunt mai eficiente.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertateapentrufemei.ro/wp-content/uploads/2023/04/dr.-ginecolog-corina-buse-683x1024.jpg)
Dr. Corina Bușe, medic primar Obstetrică-Ginecologie
Femeile nu trebuie să neglijeze importanța acestor controale regulate și să își facă timp pentru a se consulta cu medicul ginecolog, chiar și atunci când nu prezintă simptome, recomandă medicul specialist dr. Corina Bușe, în cadrul unui interviu acordat revistei ”Libertatea pentru femei”.
Testul Babeș-Papanicolau sau ecografia mamară sunt primele două analize ginecologice pe care ar trebui orice femeie să le facă aproape în fiecare an sau la recomandarea medicului specialist.
Testul Babeș-Papanicolau. Ce afecțiuni poate depista din timp
Testul Babeș-Papanicolau este un test care verifică dacă colul uterin este sănătos și ajută la prevenirea cancerului cervical, menționează dr. Corina Bușe. Cum se face un astfel de test? Se periază suprafața exocolului și a endocolului și celulele obținute prin periaj sunt verificate la microscop. Testul identifică celule precanceroase, celule canceroase de la nivelul colului uterin sau alte aspecte ca infecțiile și/sau inflamațiile cervicale.
Medicul recomandă screeningul Babeș Papanicolau în funcție de vârsta pacientei, antecedentele personale de sănătate și rezultatul ultimului test Pap și HPV:
– între 21 și 30 de ani screeningul de col uterin se face la un interval de maxim 3 ani. În România acesta recomandat cel puțin o dată pe an, din cauza numărului mare de cancere dezvoltate la nivel național.
– între 30 și 65 de ani, testarea pentru cancer de col uterin se face cu examen Pap la 3 ani și examen Pap și contestare HPV o dată la 5 ani. Cu mențiunea că la nivelul țării noastre este recomandat ca testul Pap să se recolteze o dată pe an, similar cu grupa de vârsta anterioară, pentru a reduce șansele dezvoltării unei afecțiuni canceroase.
– între 65-70 de ani, dacă există 3 teste normale Babeș-Papanicolau la rând, nu există activitate sexuală și nu există teste anormale în trecut, pacienta poate decide cu medicul dacă poate opri screeningul de cancer de col uterin.
– istoric de cancer de col uterin, testarea la 6 luni.
– femeile cu histerectomie totală pentru cancer uterin, cancer cervical, cancer de ovar, necesită examen Babeș Papanicolau din secreția vaginală, anual.
Dacă există anumite suspiciuni, medicul va recomanda repetarea testului la un interval de 6 – 9 luni de la precedentul test.
Cum este interpretat testul Papanicolau
Iată cum poate fi interpretat rezultatul testului Papanicolau, după cum ne explică dr. Corina Bușe:
– Normal – înseamnă negativ pentru leziune intraepitelială sau malignă (NILM), atunci când nu există celule anormale și înseamnă că persoana nu va avea nevoie de un test Babeș-Papanicolau în următorii 2 – 3 ani.
– Inflamator – indică existența unor celule ușor anormale, care se pot datora unei inflamații/infecții.
– Detectează anomalii celulare ale celulelor scuamoase și/sau ale celulelor glandular: modificări precanceroase, suspiciunea de cancer sau cancer al celulelor scuamoase și/sau al celulelor glandulare ale colului uterin.
Ce este colposcopia și ce poate pune în evidență
Colposcopia este o examinare a colului uterin cu un instrument de tip microscop care oferă o imagine mărită, magnificată, oferind detalii ale aspectului exocolului, endocolului în porțiunea proximală, a vaginului și vulvei. În timpul colposcopieie se poate realiza biopsia țintită în zona lezională, facilitând astfel diagnosticul histo-patologic. Colposcopia permite realizarea unui tratament minim invaziv de excizie a leziunii de col uterin depistată.
Colposcopia este una dintre cele mai importante analize ginecologice și este recomandată când examenul Babeș Papanicolau are un rezultat anormal, explică dr. Corina Bușe, când genotiparea HPV este pozitivă pentru virusurile înalt oncogene sau când, la examinarea ginecologică, se observă zone lezionale la nivelul vulvei, vaginului și colului uterin.
Colposcopia este indicată pentru a depista posibile boli precum:
- – condilomatoza genitală;
- – tumori benigne ale colului uterin: polipi, fibroame;
- – anomalii precancereroase ale colului uterin;
- – anomalii precancereroase ale vaginului;
- – anomalii precancereroase ale vulvei;
- – cancer cervical;
- – cancer vaginal;
- – cancer vulvar.
Cum este interpretat rezultatul colposcopiei
Rezultatul colposcopiei poate fi:
– rezultat normal – înseamnă că colul uterin are o imagine de aspect normal și riscul de a dezvolta cancer cervical până la următoarea examinare este mic. În funcție de vârstă, următoarea examinare de screening a cancerului de col uterin se va programa peste 3 sau 5 ani.
– rezultat modificat anormal – înseamnă că există celule precanceroase și/sau celule canceroase la nivelul colului uterin.
Ce este ecografia transvaginală
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertateapentrufemei.ro/wp-content/uploads/2023/04/examen-ginecologic.jpg)
Ecografia transvaginală este o investigație imagistică cu ultrasunete, nedureroasă, care vizualizează în timp real și într-un mod detaliat cavitatea pelvină și organele pelvine: vezica urinară, ureterele in portiunea intravezicala, organele genitale interne feminine (colul uterin, corpul uterin, trompele uterine, ovarele), rectul, subliniază dr. Corina Bușe.
Nu există contraindicații sau factori limitativi pentru a efectua o ecografie transvaginală la femeile active sexual, ecografia transvaginală poate fi efectuată în timpul menstrei, la gravide în timpul sarcinii, mai puțin în situația unei sarcini cu placentă care este lângă colul uterin.
Indicațiile pentru a efectua o ecografie transvaginală sunt simptome ca:
- sângerarea pe cale vaginală,
- menstruații abundente,
- durerea pelviabdominala,
- existența unei tumori pelvine,
- sângerarea urinară,
- infertilitatea la femeie.
Ecografia transvaginală este și o investigație pentru stabilirea unui diagnostic de:
- – chist;
- – tumori;
- – fibroame;
- – polipi;
- – hiperplazia de endometru;
- – boală inflamatorie pelvină;
- – cancer genital sau vezical;
- – sarcina ectopică;
- – avort;
- – infertilitate;
- – endometrioză;
- – dacă dispozitivul intrauterin este poziționat corect intrauterin;
- – monitorizarea unei sarcini în primul trimestru;
- – confirmarea localizării sarcinii: intrauterine sau extrauterin;
- – confirmarea viabilității sarcinii prin prezența activității cardiace embrionare;
- – stabilirea vârstei de sarcină prin măsurarea lungimii craniocaudale a embrionului și fătului;
- – identificarea semelor de avort;
- – identificarea localizării placentei;
- – evaluarea lungimii colului uterin în sarcina de trimestru II și III;
- – stabilirea procedurii și planificarea unei intervenții chirurgicale pentru patologie pelvină.
Cum este interpretat rezultatul ecografiei
Rezultatul unei ecografii transvaginale poate fi normal sau patologic.
Rezultatul normal arată că structurile pelvine sunt în limite normale sau când fătul este în limite normale morfologice.
Rezultatul patologic se referă la:
- – defecte morfologice fetale;
- – defecte genetice fetale;
- – malformații congenitale ale organelor genitale interne: uter septat, uter dublu;
- – inflamații pelvine, abcese pelvine;
- – tumori benigne: chiste de ovar, fibroame uterine, hiperplazii de endometru, polipi de endometru;
- – torsiunea de ovar;
- – sactosalpinx (dilatația și existența de lichid în trompele uterine);
- – endometrioză ovariană, pelvină, uterină, adenomioza;
- – cancer de uter, ovar, vezica urinară, rect;
- – sarcină ectopică.
Cum ne ajută ecografia mamară
Ecografia mamară este o investigație imagistică noninvaziva în timp real, care folosește ultrasunetele pentru a vizualiza aspectul interior al sânilor, ajutând medicii să pună diagnosticul și să trateze condiții medicale. Ea permite medicului imagist să vizualizeze arii restrânse ale glandei mamare și să remarce detalii importante care pot concluziona dacă o formațiune identificată este benignă ecografic sau suspectă.
De ajutor pentru diagnosticul diferențial este și ecografia Doppler pentru evaluarea vascularizației la nivelul masei tumorale examinate. În plus, în cazul formațiunilor suspecte se recomandă și se poate realiza biopsie țintită care permite un diagnostic corect, atât de necesar tratamentului oncologic adecvat, subliniază dr. Corina Bușe.
Recomandarea de a efectua o ecografie mamară se realizează:
- – în asociere cu mamografia pentru screeningul cancerului de san;
- – la femeile care sunt cu risc mare de a face cancer de sân și nu pot face RMN mamar;
- – femeile care sunt gravide și nu pot realiza mamografie care radiază corpul cu raze X;
- – când medicul are nevoie de detalii suplimentare despre o formațiune tumorală care se simte la palpare sau este vizibilă la mamografia sau RMN-ul mamar;
- – când pacienta are durere mamară unilaterală sau bilaterală;
- – când pacienta are o secreție care se elimină prin mamelon;
- – când pacienta observă o inversare a mamelonului;
- – când apar modificări ale pielii sânilor: roșeață, aspect de coajă de portocală;
- – când pacienta are un țesut mamar dens și mamografia nu dă informațiile necesare pentru screening;
- – la femeile între 21 și 40 de ani, anual;
- – recomandarea de biopsie țintită a unei formațiuni tumorale suspecte;
- – controlul sânilor după implantul mamar;
- – suspiciunea ruperii unui implant mamar.
Foto: Shutterstock