Travaliul de doliu, calea spre vindecare

„Convingerile noastre depind în mod specific de imaginile culturale construite în timp. Experiența noastră subiectivă vine din felul în care ne reprezentăm pierderea și din semnificația pe care i-o atribuim. Travaliul de doliu este un proces natural. El are mai multe etape pe care psihicul nostru le traversează în scopul vindecării. Sunt însă situații în care acest proces poate fi complicat și chiar stagnat. Apar sentimente de vinovăție, rușine, frică, furie, disperare, dezorientare, răsturnare de valori și principii. În acest caz, el poate duce la dezvoltarea anxietății, depresiei etc.

Concentrarea pe emoții negative exclude posibilitatea apariției unor gânduri și stări emoționale pozitive. Persoana în cauză respinge sugestiile referitoare la modul în care își poate reorganiza viața. Astfel, refuză să fie în continuare funcțională și să se poată bucura de momentele frumoase. Suferința implică atât o pierdere externă, cât și pierderi interioare la nivelul semnificației vieții, al valorilor, așteptărilor și importanței lucrurilor. Profunzimea și proporțiile suferinței depind de profunzimea și proporțiile semnificației pe care am conferit-o unei persoane sau unui lucru. Ca atare, soluționarea suferinței implica refacerea conexiunilor și a valorilor personale”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Etapele travaliului de doliu

Potrivit specialistului, există 5 etape ale travaliulului de doliu: negarea, căutarea cauzei sau a vinovăției, tristețea, acceptarea, integrarea.

“În prima etapă, negarea, persoana trăiește senzația că evenimentul nu s-a întâmplat și așteaptă din clipă în clipă să se trezească din “coșmar” și totul să revină la cum era înainte. Căutarea cauzei/vinovaților – este o etapă în care creierul nostru are nevoie să așeze experiența într-un “sertăraș” destinat ei, deci are nevoie să înțeleagă din ce anume face ea parte ca sursă declanșatoare. În această perioadă, persoana rulează gânduri și sentimente extreme legate de propria vinovăție sau de vinovăția celorlalți, a universului, a divinității etc. Este o etapă în care predomină starea de neputință și de furie și se recomandă ghidaj specializat pentru ca aceste emoții să nu fie îndreptate către acțiuni nepotrivite.

Citește și: Oare mai poți iubi din nou?

Cum treci mai ușor prin travaliul de doliu

Recomandările psihologului Laura-Maria Cojocaru pentru parcurgerea procesului de doliu:

1.    Căutare, înțelegere și aplicare lecții de viață obținute atât din interacțiunea cu persoana plecată cât și din “plecarea” ei.
2.    Accesare modalități de “închidere” emoțională (rămas-bun, spus ce a rămas nespus, făcut ce a rămas nefăcut etc.). De exemplu, o scrisoare către persoana decedată care apoi este arsă sau trimisă pe cursul unei ape; o discuție pe poza persoanei, acțiuni de voluntariat în memoria ei, pomeni ș.a.
3.    Căutarea de noi motivații pentru a trăi, munci, relaxa, socializa etc.
4.    Acceptarea și exersarea de noi obiceiuri, hobby-uri etc.
5.    Revizuirea spirituală a valorilor, principiilor de viață și atitudinilor, posibil chiar a persoanelor din jur
6.    Apelarea la ghidajul unui specialist în Psihoterapie sau NLP. De exemplu, NLP-ul propune o tehnică dedicată special acestei situații de viață. Se numește Resolving Grief, dezvoltată de Steve și Connirae Andreas. Este un tipar NLP creat pentru a modela răspunsul la durere în cazul unui proces de pierdere/doliu neterminat. Tehnica are ca scop eliminarea blocajelor psiho-emoționale și de comportament. În plus, duce la identificarea și reactivarea strategiilor de “încheiere” deja utilizate în viață în diverse situații de pierdere. Totodată sugerează strategii de acceptare, integrare, motivare și acțiune. Pentru persoanele credincioase, poate fi de ajutor să discute cu un preot, pastor etc.

Sursa foto: 123rf.com