Noi ceilalți care rămânem în viață, nu înțelegem de multe ori de ce se sinucid oamenii. Mai ales atunci când este vorba de o persoană apropiată, ne putem întreba dacă e vină noastră pentru decizia lor, dacă puteam face ceva anume pentru a preveni. Alteori, putem rămâne timp îndelungat în starea de furie îndreptată împotriva persoanei care a recurs la acest gest din cauza sentimentelor de trădare, părăsire ori renunțare sau furie îndreptată împotriva propriei persoane din cauza sentimentului de neputință. Aceste sentimente sunt firești de altfel, pentru procesul de doliu.
În același timp, ne putem gândi că aceste persoane merită cumva să „beneficieze” de emoțiile simțite de noi, cei rămași în urmă lor, că merită milă noastră, înțelegerea și acceptarea noastră și, mai ales alegerea de ne auto-învinovăți.
Citește și: Depresia la adolescenți. Cauze, simptome și metode de tratament
De ce se sinucid oamenii. Opinia psihologului
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, în cazul sinuciderii copiilor și adolescenților, responsabilitatea le revine în mare parte adulților din jurul lor, deoarece aceştia nu au încă bine formate modele de viață și încă nu este bine definitivată dezvoltarea lor psiho-emoțională. Însă, în cazul adulților, situația este diferită deoarece, indiferent cât de defectuoase ar fi modelele de viață, adulții au responsabilitate 100% pentru deciziile lor.
De ce se sinucid oamenii. Ce dovedește, de fapt actul sinucigaş
1. Egocentrism. “Persoana consideră că Universul, lumea, Dumnezeu etc. (depinde de convingeri) ar trebui să se învârtă în jurul ei. Vrea ca viața sa să fie exact așa cum își dorește. Visează ca cineva să-i elimine toate greutățile, să-i netezească drumul. Consideră că lucrurile bune i se cuvin cu minim de efort sau chiar fără efort din partea ei”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Egoism. “Persoana consideră că Universul, cei din jur, Dumnezeu etc. ar trebui să se ocupe doar de rezolvarea problemelor ei personale. Ignoră 0faptul că toți avem uneori nevoie de ajutor și tuturor ne este greu sau foarte greu în anumite momente, dar alegem să căutăm soluții și să mergem înainte”, spune specialistul.
3. Lene. Persoana preferă mai bine să se plângă și să renunțe, decât să-și asume investiția de timp/răbdare, energie și resurse necesare recăpătării stării de bine și atingerii obiectivelor.
4. Lipsa de responsabilitate. “Indiferent de cât am înțeles până în acest secol rostul vieții, studiind științific mersul lucrurilor, știm că există în univers o ritmicitate și o organizare matematică perfect echilibrate care arată, cel puțin teoretic, că lumea are un sens, deci viața are un sens. A decide să ingnori sensul vieții și rolul tău în mersul lucrurilor presupune lipsa de responsabilitate față de univers, față de cei dragi și ignorarea darului vieții”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.
5. Răutate. “Să știi câtă suferință poți lăsa în urmă și să alegi să nu-ți pese, este un act de răutate. Să vrei să te răzbuni pe cei din jur provocându-le sentimente de vinovăție, este un act de răutate. Chiar dacă tu consideri că nu-i pasă nimănui de tine, să alegi să ignori darul vieții și responsabilitatea pe care o comportă locul tău în univers, este un act de răutate”, explică psihologul.
Citește și:
- Probleme ale adolescentelor: 11 lucruri pe care părinții ar trebui să le știe
- Ce trebuie să faci să ai un adolescent fericit
- O cântăreața cunoscută spune lucrurilor pe nume: ”Când sunt grasă mă simt și fericită. Când eram slabă voiam să mă sinucid”
Sursa foto: 123rf.com